Academia Română – Repere cronologice –

1866. Prin decret al Locotenenţei Domneşti se înfiinţează în Bucureşti Societatea Literară Română, cu scopul de a stabili ortografia limbii române, de a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române. Ea urma să fie alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti: trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia. (aprilie 1)

1867. Prima şedinţă a Societăţii Literare Române. Episcopul Buzăului, Dionisie Romano, donează biblioteca căpitanului Constantin Cornescu-Oltelniceanu (6000 volume şi 400 manuscrise), punându-se astfel bazele Bibliotecii Societăţii Literare Române. (august 6) • Se aprobă Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române. (august 24) • Se alege cea dintâi conducere a Societăţii Academice Române (preşedinte: Ion Heliade Rădulescu; vicepreşedinte: Timotei Cipariu; secretar: August Treboniu Laurian). (august 31) • Carol de Hohenzollern-Sigmaringen este declarat membru de onoare şi protector al Societăţii Academice Române. (septembrie 1)

1868. Se aprobă înfiinţarea Analelor Societăţii Academice Române. (august 26) • Gramatica limbii române. Partea analitică, de Timotei Cipariu, este prima lucrare premiată de Societatea Academică Română. (septembrie 16)

1869.  • Încep dezbaterile pe marginea Dicţionarului limbii române, considerat „o urgentă necesitate chiar pentru viitorul nostru naţional”. (august 12) • Alexandru Papiu Ilarian şi George Bariţiu deschid seria discursurilor, respectiv a răspunsurilor rostite sub cupola instituţiei academice. (septembrie 14)

1871. Se aprobă publicarea unui catalog al tuturor cărţilor oferite Bibliotecii Societăţii Academice Române, cu menţionarea numelor donatorilor. (august 7)

1872. Se constituie şi cea de-a treia secţiune a Societăţii, a ştiinţelor naturale. (septembrie 19)

1873. Generalul Constantin Năsturel-Herescu este declarat membru donator al Societăţii Academice Române, fiind singurul căruia i s-a acordat această calitate; din Fondul Năsturel-Herescu, creat în urma veniturilor rezultate de pe moşiile dăruite Societăţii Academice Române, s-au înfiinţat premii, cu care s-au distins,
de-a lungul anilor, cu deosebire lucrări din domeniul literaturii, istoriei, arheologiei, geografiei şi dreptului. (august 30)

1879. Prin înalt decret, Societatea Academică Română este declarată institut naţional cu denumirea Academia Română, având „de scop cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”, „persoană morală şi independentă în lucrările sale de orice natură”. (martie 29) • Se adoptă Statutul Academiei Române, care prevede împărţirea în trei secţiuni: literară, istorică şi ştiinţifică. (iunie 21) • Este ales primul Birou de conducere al Academiei Române (preşedinte: Ion Ghica; vicepreşedinţi: George Sion, Dimitrie A. Sturdza, Petre S. Aurelian; secretar general: Alexandru Odobescu). (iulie 2)

1882. Se propune ridicarea unui local destinat special colecţiilor Bibliotecii Academiei Române. (martie 6) • Printre preocupările prioritare ale Academiei Române se înscrie alcătuirea unui catalog al inscripţiilor existente în vechile biserici şi mănăstiri de pe întregul cuprins al ţării. (decembrie 3)

1884. Regele Carol I propune alcătuirea unui Etymologicum Magnum Romaniae, care să conţină „toate cuvintele vechi, care altminteri vor fi pierdute pentru generaţiile viitoare”. În vederea realizării acestei opere monumentale „pentru care 4, 5, 6 ani vor fi trebuincioşi”, anunţă că va oferi anual suma de 6000 de lei.
• B.P. Hasdeu se oferă să realizeze un Magnum Etymologicum Romaniae, pe care-l proiectează la dimensiuni monumentale, ca un tezaur de cunoştinţe lingvistice, filologice, folcloristice, istorice, geografice, literare, din care însă nu a reuşit să realizeze decât trei volume şi introducerea la cel de-al patrulea. (aprilie 2)

1885. Intră în vigoare Legea exemplarelor obligatorii, prin care orice tipograf trebuia să trimită Bibliotecii Academiei Române câte trei exemplare din „orice carte, broşură, ziar sau orice altă tipăritură ce se va executa în atelierul său”. (aprilie 2)

1888. Se ia hotărârea tipăririi în Anale, dar şi separat, a bibliografiei periodicelor române existente în Biblioteca Academiei Române, precum şi a catalogului descriptiv al manuscriselor. (martie 28)

1890. Se anunţă cumpărarea, de către Ministerul Instrucţiunii Publice, pentru Academia Română a casei Cesianu din Calea Victoriei nr. 135. (martie 26)

1894. Se hotărăşte tipărirea discursurilor de recepţie în broşuri separate. (martie 28) • Inaugurarea Institutului de fete Otteteleşanu de la Măgurele, donaţie a soţilor Ioan şi Elena Otteteleşanu, precum şi a lui Ioan Kalinderu. (octombrie 6)

1896.  Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice este autorizat să cumpere pentru Academia Română casele din Calea Victoriei nr. 137, proprietatea Minei Zaleski, şi să aloce suma de 220 000 lei pentru transformările impuse de necesităţile specifice Academiei, cât şi pentru ridicarea unei construcţii destinate „a adăposti colecţiile cele mai de seamă ale Bibliotecii”. (februarie 26) • Se semnează decretul prin care Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice cedează Academiei Române „casele Ştefan Bellu (din Calea Victoriei) cu terenul lor, casele C. St. Cesianu (din Calea Victoriei) cu terenul lor, casele M. St. Cesianu (din str. Sf. Voievozi), casele Zaleski (din Calea Victoriei şi str. Sf. Voievozi) cu terenul lor”. (mai 7)

1898. Se inaugurează noua clădire a Academiei Române. Ioan Kalinderu donează banii necesari pentru vitraliile aulei. (martie 3) • Deschiderea celei dintâi săli de lectură a Bibliotecii Academiei Române, cu 32 de locuri, şi a sălii de studii a manuscriselor, cu
opt locuri, programul de funcţionare fiind de zece ore pe zi. (noiembrie 10) • Direcţia Generală a Poştei şi Telegrafului anunţă scutirea de plata taxelor scrisorilor şi pachetelor aparţinând Academiei Române. (decembrie 11)

1903. Prin înalt decret regal se hotărăşte ca manuscrisele, documentele istorice şi cărţile aflate în colecţiile Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti să treacă în proprietatea Academiei Române. (februarie 10)

1904. Se aprobă raportul comisiei însărcinată cu stabilirea normelor ortografice, propunându-se, între altele, înlocuirea lui î cu â în cuvinte precum „român”, „românesc” şi derivatele lor. (martie 11)

1906. Intră în vigoare Regulamentul pentru acordarea premiilor literare şi ştiinţifice ale Academiei Române. (martie 8)

1908. Este înfiinţată colecţia Din viaţa poporului român, care urma să cuprindă lucrări din domeniul folcloristicii. (martie 26)

1912. Se aprobă înfiinţarea unui „Buletin” al Academiei Române, în care să se publice comunicările ştiinţifice făcute de membrii instituţiei academice ori de alţi specialişti, fiecare comunicare urmând a fi însoţită de un rezumat sau de o traducere într-o limbă străină. (mai 16)

1914. Se propune înfiinţarea unei Cărţi de aur, „un monument de pietate ridicat în memoria acelora cari, prin donaţiunile lor, au întărit Academia Română”. (mai 27)

1919.  Se aprobă înfiinţarea a două noi serii de publicaţii: Studii şi cercetări publicate de Academia Română şi Études et Recherches publiées par l’Académie Roumaine. (mai 24) • Academia Română participă, ca membru fondator, la cea dintâi şedinţă a Uniunii Academice Internaţionale. (octombrie 15–18)

1920. Este promulgată legea de înfiinţare, sub egida Academiei Române, a Şcolilor Române de la Paris (de la Fontenay-aux-Roses) şi Roma (Accademia di Romania). (octombrie 22)

1921. Printr-o nouă lege fiscală, Academia Română este scutită de toate impozitele. (iulie 1)

1922. Are loc inaugurarea Şcolii Române din Franţa, de la Fontenay-aux-Roses, aflată sub conducerea lui Nicolae Iorga. Ea va edita revista Mélanges de l’École Roumaine de France. (iulie 2)

1924. Academia Română este solicitată să patroneze, alături de academiile de limbă franceză, colecţia de matematici superioare Mémorial des Sciences Mathématiques. (iulie 4)

1925. Se aprobă actul de întemeiere şi statutele Fundaţiei Menahem H. Elias, pe baza donaţiei făcută de bancherul şi industriaşul Jacques H. Elias. (aprilie 1)               

1932. Inaugurarea clădirii Fundaţiei Ioan I. Dalles, ridicată în urma donaţiei făcută, în 1918, de Elena I. Dalles. (mai 28)

1933. Se inaugurează noul edificiu al Şcolii Române din Roma (Accademia di Romania), operă a arhitectului Petre Antonescu. (ianuarie 10)

1937. Se inaugurează clădirea Bibliotecii Academiei Române, operă a arhitectului Duiliu Marcu. (iunie 5)

1939. Se inaugurează spitalul şi sanatoriul construit de Fundaţia Menahem H. Elias în bd. Mărăşti, Bucureşti. (martie 1) 

1940. Academia Română adresează un memoriu tuturor academiilor din lume în care se prezintă „ştiinţific şi fără caracter polemic”, luând astfel atitudine faţă de situaţia creată în Basarabia şi Bucovina de Nord după ultimatumul guvernului sovietic de evacuare a acestor teritorii româneşti. (iulie 12)

1942. Se iniţiază seria de documente Monumentele sau izvoarele dreptului românesc. (mai 29)

1943. Se înfiinţează colecţia Studii şi cercetări asupra vieţii poporului român. (mai 29)

1945. Se pun bazele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice. (ianuarie 19) • Eliza Brătianu şi Consiliul de administraţie al Aşezământului cultural Ion I. C. Brătianu hotărăsc trecere să doneze Academiei Române clădirile din str. Biserica Amzei şi biblioteca lui Ion I. C. Brătianu. (iulie 13) • Are loc inaugurarea Muzeului de Artă Veche Aplicată, donaţie a inginerului Dumitru Furnică-Minovici. (octombrie 23)

1946. Se aprobă întocmirea bibliografiei periodicelor române dintre 1820–1860 existente în Biblioteca Academiei Române, „operă de interes naţional”. (ianuarie 25)

1948. Prin decret prezidenţial, Academia Română devine Academia Republicii Populare Române. (iunie 9) • Se aprobă Statutul de organizare şi funcţionare al Academiei R.P.R., „cel mai înalt for ştiinţific-cultural al ţării, o instituţie de stat, care întruneşte pe cei mai de seamă oameni de ştiinţă şi cultură”, care urmează să depindă direct de Consiliul de Miniştri. Ea se compune din membri titulari activi, membri titulari onorifici, membri de onoare şi membri corespondenţi. Numărul secţiilor este ridicat de la trei la şase (Secţia de ştiinţe matematice, fizice şi chimice; Secţia de ştiinţe geologice, geografice şi biologice; Secţia de ştiinţe tehnice şi agricole; Secţia de ştiinţe medicale; Secţia de ştiinţe istorice, filosofice, economico-juridice; Secţia de ştiinţa limbii, literaturii şi arte). Seprevede înfiinţarea de filiale la Cluj şi la Iaşi, precum şi a Editurii Academiei. (august 12) • Se aprobă lista institutelor de cercetări care trec în subordinea Academiei R.P.R. (octombrie 23) • Se fac primele alegeri post-mortem, moment singular până în 1990. (octombrie 28) • Prin decret al Consiliului de Miniştri, toate bunurile mobile şi imobile ale Academiei Române sunt trecute în patrimoniul ministerelor de resort, „cu excepţia bunurilor care servesc direct scopurilor Academiei”. (noiembrie)

1949. Se inaugurează Aula Academiei R.P.R., refăcută de arhitectul Richard Bordenache. (mai 20)

1951. Are loc inaugurarea Casei Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti. (martie 25)

1965. Cele trei secţii de ştiinţe matematice şi fizice, de biologie şi ştiinţe agricole şi de limbă, literatură şi arte au fost scindate, înfiinţându-se astfel secţiile: de ştiinţe matematice, de ştiinţe fizice, de ştiinţe biologice, de ştiinţe agricole şi silvice, de ştiinţe filologice, de literatură şi arte. (februarie 3) • Academia R.P.R. primeşte numele de Academia Republicii Socialiste România. (august 21)

1969.  Prin Hotărâri ale Consiliului de Miniştri, începe procesul trecerii institutelor Academiei R.S.R. în subordinea unor ministere sau instituţii. (septembrie 1)

1974. Ca urmare a unei modificări a Statutului, Academia R.S.R. urmează să-şi desfăşoare activitatea sub îndrumarea directă a Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. (februarie 28) • Se reia seria discursurilor de recepţie. (decembrie 20)

1990. Se semnează Decretul-Lege privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. Academia Română urmează să funcţioneze autonom, fiind finanţată de la bugetul de stat. Se prevede un număr  maximum de membri titulari şi corespondenţi (181), cărora li se alătură  membrii de onoare români şi străini. Organul suprem de conducere al Academiei Române este Adunarea generală. (ianuarie 5)

1991. Ia fiinţă Fundaţia Europeană Titulescu. (martie 14) • Intră în vigoare noul Regulament privind acordarea premiilor Academiei Române. • Se înfiinţează două secţii noi: de arte, arhitectură şi audio-vizual şi de ştiinţa şi tehnologia informaţiei. (decembrie 18)

1994. Adunarea generală aprobă: Micul dicţionar academic al limbii române, Dicţionarul general al literaturii române, Dicţionarul tezaur al limbii române, tratatul Istoria românilor, România 2020 şi Motivaţiile tineretului în perioada actuală. (mai 11) • Se introduc granturile, un nou sistem de finanţare competitivă a cercetării ştiinţifice. (noiembrie 26)

1999. Sunt lansate primele volume din seria de Opere fundamentale, cuprinzând creaţia unor importanţi scriitori români. (ianuarie 15) • Ia fiinţă Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. (martie 18)

2001. Inaugurarea oficială a sediului central al institutelor din Casa Academiei Române. (aprilie 4) • Este inaugurat noul edificiu al Bibliotecii Academiei Române. (decembrie 5) 

2002. Sunt lansate primele patru volume din tratatul Istoria Românilor. (ianuarie 22) • Se inaugurează seminarul internaţional Penser l’Europe. (septembrie 27) 

2005. Vede lumina tiparului cel dintâi volum ediţie-facsimil al manuscriselor lui Mihai Eminescu, donate de Titu Maiorescu,aflate încă din ianuarie 1902 în colecţiile Bibliotecii Academiei Române, (decembrie) • Ia fiinţă Fundaţia Patrimoniu, cu rol de a gestiona şi administra patrimoniul Academiei Române. (februarie 15)

2008. Se lansează ultimul volum din Dicţionarul general al literaturii române, proiect prioritar al Academiei Române. (martie 27)

2009. Se încheie publicarea celor 24 de caiete-manuscris ale lui Mihai Eminescu (14 000 de pagini), ediţie-facsimil, în 38 de volume. (iunie 15)

2010. Publicarea volumului al 37-lea din Dicţionarul tezaur al limbii române. (aprilie 21) 2011. În Aula Academiei Române se inaugurează Ziua Culturii Române, iniţiată de înaltul for de cultură şi de ştiinţă al ţării, care va fi marcată în fiecare an de ziua naşterii lui Mihai Eminescu. (ianuarie 15) (sursa:  https://acad.ro/academia2002/acadrom/pag_ist.htm)