La Chişinău, minunatul colectiv al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” (TNME) a invitat spectatorii la cea de-a VIII-a ediţie a „Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti” care s-a desfăşurat sub genericul „Atât de aproape”. Un program extins de manifestări culturale: spectacole, ce au fascinat lumea teatrală din România, cu distribuţii fabuloase şi scenografii impresionante; expoziţii de carte şi conferinţe despre arta teatrală, audiţii în premieră a spectacolelor radiofonice, program de teatru în aer liber (în total 11 spectacole ale TNME şi alte 38 de evenimente). „Reuniunea teatrelor naţionale româneşti” a fost precedată, pentru prima dată, de un showcase care a început pe data 8 septembrie cu spectacolul „Romeo şi Julieta” (producţie TNME). Timp de o săptămână s-a desfăşurat o prezentare a unui portofoliu de 11 spectacole din repertoriul curent al TNME pentru curatori de festivaluri teatrale internaţionale, pentru critici, jurnalişti şi specialişti în domeniul artelor spectacolelor din România, Italia, Israel, Spania, Suedia.
Regalul teatral al celor opt teatre din România a început cu spectacolul ce deţine „Premiul Naţional UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 2022” – „Seaside Stories” de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goşu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija; regie, scenariu, univers sonor – Radu Afrim, o producţie a Teatrului de stat Constanţa. Teatrele naţionale (Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” Bucureşti, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul Naţional Târgu-Mureş) au venit cu 14 spectacole. Alături de ele, programul a conţinut cele mai interesante producţii ale teatrelor din Republica Moldova: Teatrul „Bogdan Petriceicu Haşdeu” Cahul, Teatrul Naţional „Eugène Ionesco”, Teatrul Naţional „Satiricus”, Teatrul „Luceafărul”, Teatrul „Alexei Mateevici”, „Teatrul fără nume”. Secţiunea teatrului radiofonic a propus şapte spectacole, producţii ale „Teatrului Naţional Radiofonic” din Bucureşti – „Radio România”. Două dintre aceste spectacole sunt coproducţii, în care actorii TNME au jucat alături de artiştii de la teatrele din România. Unul dintre spectacole a fost realizat după romanul lui Dumitru Moruzi, care cu 100 de ani în urmă scria despre pericolele proliferării gândirii imperiale ruse, iar una dintre producţii, pentru al doilea an consecutiv, a fost realizată după romanele Tatianei Ţâbuleac, scriitoare din Republica Moldova. Radio Moldova (IP compania „Teleradio-Moldova”) a fost prezentă cu două spectacole. A fost invitat, în calitatea de invitat de onoare, Teatrul Naţional „Ivan Franko” Kiev, cu spectacolul „Vrăjitoarea din Konotop” după Hryhorii Kvitka-Osnovianenko. Pentru prima dată a fost inclus în program şi genul de „teatru stradal”, în aer liber, cu reprezentaţii de spectacole nonverbale, prezentate în scuarul Teatrului Naţional „M.Eminescu”.
Alte câteva evenimente unicat: a fost adusă de la Craiova o impresionantă expoziţie de carte Shakespeare, cu exponate rare, dedicată celor 400 de ani de la apariţia operelor complete în ediţia first folio (colecţia Emil Boroghină, actor şi regizor, director fondator al Festivalului Internaţional „Shakespeare” de la Craiova, preşedinte al Fundaţiei „William Shakespeare” Craiova, vicepreşedinte al reţelei europene a Festivalurilor „Shakespeare”); o expoziţie de fotografie multimedia „(R)evoluţia Tablourilor”, dedicată restaurării picturilor împuşcate în timpul revoluţiei de la 1989 – autor Florin Ghioca. În data de 15 septembrie, oamenii de teatru, cercetătorii din mediul academic şi universitar au avut o ocazie rară de a se întâlni cu traducătorul şi coordonatorul celei mai recente integrale Shakespeare în limba română (2010-2019), prof. univ. dr. George Volceanov, şi prof. univ. Nicoleta Cinpoes, dr. în studii shakespeariene, Universitatea Worcester, Marea Britanie.
Festivalul a avut scopul de a coaliza oamenii din Republica Moldova şi din România în jurul unei platforme culturale româneşti de creativitate şi gândire independentă, în care sunt diseminate speranţa şi încrederea în valorile lumii libere şi democratice, în care se învaţă şi se dezvoltă modele sustenabile de gestionare a patrimoniului cultural naţional, în care se construieşte pas cu pas un ecosistem cultural prietenos şi accesibil fiecăruia. (George V. GRIGORE)
Surse: tnb.ro; vocea.md; infoprut.ro; ziarulnational.md; moldova1.md; icr.ro; teatrulnationalcluj.ro; teatrulnationaliasi.ro; ipn.ro; forbes.ro; diacaf.com; cdep.ro; bibliotecacernauti.com