A șaptea ediție a Conferinței Smart Cities of Romania

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene din România, Ramona Chiriac, a participat la cea de-a șaptea ediție a Conferinței Smart Cities of Romania.

Aceasta a subliniat importanța dezvoltării comunităților sustenabile și a orașelor inteligente în România, proiecte care se aliniază cu strategia Comisiei Europene pentru o Uniune Europeană mai verde și mai digitală. Proiectarea orașelor inteligente trebuie să cuprindă reducerea poluării și să aducă valoare socială pe termen lung. Construcția orașelor inteligente are la bază o transformare socială care ar trebui să implice toate părțile interesate din orașe – de la autorități, la universități și locuitori. Scopul tuturor ar trebui să fie acela de a concepe soluții inteligente și durabile adaptate provocărilor locale, atât din zonele urbane, cât și din cele rurale. Printre principalele inițiative UE care asigură un nou cadru pentru proiectarea acestor orașe inteligente, se numără și noul Bahaus european. Acesta, împreună cu Pactul verde european ar trebui să încurajeze județele și orașele din România să propună soluții inovatoare, care să combine elemente de funcționalitate cu elemente estetice, pentru economii europene mai inteligente și mai reziliente, a declarat Ramona Chiriac.

Totodată, şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România  a mai adăugat că în cadrul discuțiilor purtate cu autoritățile române naționale și regionale, Comisia Europeană a exprimat în mod constant faptul că investițiile propuse privind orașele inteligente în cadrul politicii de coeziune trebuie să se bazeze pe o logică de intervenție solidă, realizată în urma unor strategii stabilite prin abordare participativă.

 Ce este un oraş inteligent?

Un oraș inteligent poate fi definit ca un „loc în care rețelele și serviciile tradiționale devin mai eficiente prin utilizarea tehnologiilor digitale și de telecomunicații în beneficiul locuitorilor și al operatorilor economici”. Cu toate acestea, conceptul de oraș inteligent nu se rezumă doar la simpla folosire a tehnologiilor pentru o mai bună utilizare a resurselor și mai puține emisii, ci include, în definiția sa, și dezvoltarea de „soluții mai inteligente” în diferite sectoare din orașe.

Nu în ultimul rând, este necesar să se reorienteze conceptul de oraș inteligent, de la o abordare bazată în primul rând pe tehnologie, către o abordare centrată pe factorul uman. 

Context

Cea de a VII-a ediție a conferinței Smart Cities organizată de SCOR este dedicată promovării soluțiilor pentru orașe inteligente a reunit reprezentanți ai administrației centrale și locale, instituțiilor publice și organizațiilor private implicate în promovarea și implementarea proiectelor „smart” în România.

Printre exemplele de proiecte privind orașele inteligente se numără rețelele de transport urban și de energie mai inteligente, instalațiile îmbunătățite de alimentare cu apă și de eliminare a deșeurilor, o administrație urbană mai interactivă și mai reactivă, precum și îmbunătățirea condițiilor de locuit și a sistemelor de sănătate și de educație. Senzorii de mediu urban reprezintă un alt exemplu esențial de investiții în orașe inteligente, care corelează obiectivele verzi cu cele ale politicii de coeziune digitale, prin intermediul cărora orașele își pot dezvolta o capacitate potențială de durabilitate urbană, de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și a poluării, precum și de monitorizare a energiei.

La nivelul Uniunii Europene există deja mai multe inițiative care abordează investițiile legate de orașe inteligente în cadrul serviciilor Comisiei Europene și în afara acestora, care includ, printre altele:

• Politica de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027;
• Inițiativa urbană europeană cuprinsa în cadrul politicii de coeziune;
• Mecanismul de redresare și reziliență;
• Orizont Europa, care cuprinde un domeniu de misiune nou „orașe neutre din punct de vedere climatic & inteligente”