Conf.univ.dr. Laurenţia Georgeta AVRAM,
decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice Câmpulung, din cadrul Universităţii Spiru Haret:
A fi pregătit pentru succes înseamnă a fi pregătit pentru informaţie, pentru viteză, pentru performanţă
Doamnă conf.univ.dr. Laurenţia Avram, vorbiţi-ne despre cultura organizaţională a facultăţii pe care o conduceţi. Ce o individualizează?
Globalizarea, evoluţia tot mai rapidă a tehnologiei, cantitatea din ce în ce mai mare de informaţii, în general, evoluţia Uniunii Europene, prin extinderea sa, prin eforturile de uniformizare a legislaţiei, prin libera circulaţie a cetăţenilor între statele membre, precum şi accesul liber pe piaţa muncii oriunde în cadrul Uniunii, au adus şi continuă să aducă schimbări, atât pe piaţa muncii, cât şi în sistemul de învăţământ superior. O certitudine pentru universităţi este crearea Spaţiului European pentru Învăţământ superior, care să permită universităţilor europene să ofere servicii educaţionale comparabile şi universal recunoscute studenţilor, dincolo de graniţele naţionale ale statelor membre, permiţând astfel o foarte mare mobilitate, atât a studenţilor, cât şi a cadrelor didactice. Accentul nu mai este pus doar pe învăţarea unică, la începutul vieţii, ci se trece din ce în ce mai mult spre învăţarea continuă, universităţile trebuind astfel să facă faţă cererii de programe educaţionale venite din partea oamenilor de vârste mai înaintate, care sunt deja încadraţi profesional şi care au nevoie să îşi dezvolte competenţele şi cunoştinţele pentru a face faţă cerinţelor lumii moderne. O altă tendinţă la nivel european este şi crearea Spaţiului European de Cercetare, în cadrul căruia universităţile vor juca un rol important. Astfel, pe lângă extinderea programelor educaţionale, este necesară şi o intensificare a cercetării şi oferirea de programe postuniversitare pentru atragerea tinerilor cercetători, dar şi dezvoltarea de parteneriate şi consorţii cu alte universităţi sau institute, prin care se încurajează mobilitatea şi schimbul de experienţă.
Globalizarea, evoluţia tot mai rapidă a tehnologiei, cantitatea din ce în ce mai mare de informaţii, în general, evoluţia Uniunii Europene, prin extinderea sa, prin eforturile de uniformizare a legislaţiei, prin libera circulaţie a cetăţenilor între statele membre, precum şi accesul liber pe piaţa muncii oriunde în cadrul Uniunii, au adus şi continuă să aducă schimbări, atât pe piaţa muncii, cât şi în sistemul de învăţământ superior. O certitudine pentru universităţi este crearea Spaţiului European pentru Învăţământ superior, care să permită universităţilor europene să ofere servicii educaţionale comparabile şi universal recunoscute studenţilor, dincolo de graniţele naţionale ale statelor membre, permiţând astfel o foarte mare mobilitate, atât a studenţilor, cât şi a cadrelor didactice. Accentul nu mai este pus doar pe învăţarea unică, la începutul vieţii, ci se trece din ce în ce mai mult spre învăţarea continuă, universităţile trebuind astfel să facă faţă cererii de programe educaţionale venite din partea oamenilor de vârste mai înaintate, care sunt deja încadraţi profesional şi care au nevoie să îşi dezvolte competenţele şi cunoştinţele pentru a face faţă cerinţelor lumii moderne. O altă tendinţă la nivel european este şi crearea Spaţiului European de Cercetare, în cadrul căruia universităţile vor juca un rol important. Astfel, pe lângă extinderea programelor educaţionale, este necesară şi o intensificare a cercetării şi oferirea de programe postuniversitare pentru atragerea tinerilor cercetători, dar şi dezvoltarea de parteneriate şi consorţii cu alte universităţi sau institute, prin care se încurajează mobilitatea şi schimbul de experienţă.
Universitatea a reprezentat, în toate timpurile, un factor de cultură şi civilizaţie, un factor de schimbare şi de progres, un laborator pentru formarea elitelor naţiunii. „Cine face ştiinţă universitară accede spre trepte superioare de spiritualitate”. În acest context, putem să adăugăm că „universitatea trebuie să-i deprindă pe studenţi cu metoda ştiinţifică de lucru şi să le trezească în suflet pasiunea pentru ştiinţă şi gândire”. De asemenea, „universitatea are menirea să ajute în primul rând la formarea, îmbogăţirea şi înnobilarea structurii societăţii prin cultivarea ştiinţei”. Afirmaţiile precedente caracterizează şi mediul universitar din Universitatea Spiru Haret şi, implicit, din Facultatea de Ştiinţe Economice Câmpulung, şi sunt, totodată, expresiile unor oameni de universitate, ceea ce ne îndreptăţeşte, o dată în plus, să le folosim ca premise pentru a desprinde unele presupoziţii de bază şi valori culturale caracteristice organizaţiei universitare.
Ca orice altă facultate românească, Facultatea de Ştiinţe Economice Câmpulung are încă elemente puternice ale unei culturi ierarhice specifice întregului sistem românesc, dar, confruntată cu un mediu în permanentă schimbare şi provocări noi (scăderea numărului de studenţi, competiţia tot mai acerbă dintre universităţi pentru studenţi şi resurse) valorile predominante din organizaţie încep să se schimbe, precum şi lucrurile importante pentru membrii organizaţiei, relaţiile existente între angajaţi, modul în care angajaţii văd performanţa, succesul şi modul în care percep munca pe care o realizează. Facultatea, în ansamblu, încearcă să devină mai flexibilă, să se adapteze condiţiilor mediului extern şi să fie mai orientată spre inovaţie şi piaţă.
Există noutăţi pentru anul universitar 2019-2020?
Legătura strânsă dintre contabilitate, investiţii şi creştere economică atestă faptul că publicul larg manifestă un interes real faţă de valorificarea practică a virtuţilor unei profesii contabile puternice, iar CECCAR este garantul acestei realităţi de necontestat. Suntem mândri că, începând din acest an universitar, Facultatea de Ştiinţe Economice Câmpulung are încheiat un protocol de colaborare cu CECCAR, prin care absolvenţii programului de master Contabilitate şi Managementul Afacerilor au posibilitatea înscrierii directe la stagiu, prin depunerea dosarului, în maximum trei ani de la absolvire.
Legătura strânsă dintre contabilitate, investiţii şi creştere economică atestă faptul că publicul larg manifestă un interes real faţă de valorificarea practică a virtuţilor unei profesii contabile puternice, iar CECCAR este garantul acestei realităţi de necontestat. Suntem mândri că, începând din acest an universitar, Facultatea de Ştiinţe Economice Câmpulung are încheiat un protocol de colaborare cu CECCAR, prin care absolvenţii programului de master Contabilitate şi Managementul Afacerilor au posibilitatea înscrierii directe la stagiu, prin depunerea dosarului, în maximum trei ani de la absolvire.
Cum apreciaţi poziţionarea actualei generaţii de studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice Câmpulung, a Universităţii Spiru Haret, faţă de evoluţiile uneori neaşteptate, chiar contradictorii ale societăţii în care îşi vor desfăşura activitatea? Îi pregătiţi pentru impactul cu lumea reală?
Predarea se referă la inspiraţia profesorilor de a dezvolta imaginaţia studenţilor, crearea de oportunităţi pentru explorarea ulterioară şi dezvoltarea înţelegerii lumii din jur. Este o călătorie pe care fiecare dintre noi o începe de la o vârstă fragedă şi o experienţă care ne poate marca în timp, pe parcursul vieţii noastre. Tehnologia a jucat întotdeauna un rol în acest proces, dar acum, odată cu stagiul de practică şi întâlnirile pe care le organizăm în cadrul facultăţii cu mediul antreprenorial, experienţa din clasă începe să intre într-o nouă eră a interactivităţii, construind experienţe nevăzute până acum.
Predarea se referă la inspiraţia profesorilor de a dezvolta imaginaţia studenţilor, crearea de oportunităţi pentru explorarea ulterioară şi dezvoltarea înţelegerii lumii din jur. Este o călătorie pe care fiecare dintre noi o începe de la o vârstă fragedă şi o experienţă care ne poate marca în timp, pe parcursul vieţii noastre. Tehnologia a jucat întotdeauna un rol în acest proces, dar acum, odată cu stagiul de practică şi întâlnirile pe care le organizăm în cadrul facultăţii cu mediul antreprenorial, experienţa din clasă începe să intre într-o nouă eră a interactivităţii, construind experienţe nevăzute până acum.
Practica permite o reconceptualizare completă a relaţiei dintre student şi ceea ce predă profesorul. Profesorii nu mai trebuie să descrie momente din istoria economică, contabilitate, informatică etc., acum studenţii o pot explora ei înşişi. Profesorii nu mai trebuie să se bazeze exclusiv pe descriere şi pe materiale video pentru a explica funcţionarea sistemului economic; pur si simplu întâlnirea cu profesia la nivelul firmei realizează asta.
Experienţe, precum acestea, schimbă natura educaţiei, permiţând o mai mare libertate, exprimare creativă şi imersiune, deschizând noi căi de explorare pentru studenţi, iar în acest fel apare pregătirea pentru impactul cu lumea reală.
Stimată doamnă decan, în societatea informaţională a zilelor noastre mai este valabilă sintagma „succesul începe încă de pe băncile şcolii”?
Cred că în sistemul educaţional este omisă o variabilă extrem de importantă, şi anume efortul pe care elevul îl depune pentru a avea rezultatele pe care le are. Uneori, efortul este foarte mare, în timp ce rezultatele nu sunt pe măsură. La toate acestea se adaugă stresul pe care-l resimte zilnic şi care nu-i uşurează deloc misiunea. Nevoia sa naturală de cunoaştere este înăbuşită de etichete, paradigme sociale, de lipsa practicii şi excesul teoriei, de teama de consecinţe, de lipsa de diferenţiere şi aşa mai departe. Învăţatul devine o povară şi succesul întârzie să apară. Cred că este important să ne amintim că educăm oameni care au propriul ritm de dezvoltare, o personalitate distinctă de ceilalţi, că fiecare este unic în felul său.
Cred că în sistemul educaţional este omisă o variabilă extrem de importantă, şi anume efortul pe care elevul îl depune pentru a avea rezultatele pe care le are. Uneori, efortul este foarte mare, în timp ce rezultatele nu sunt pe măsură. La toate acestea se adaugă stresul pe care-l resimte zilnic şi care nu-i uşurează deloc misiunea. Nevoia sa naturală de cunoaştere este înăbuşită de etichete, paradigme sociale, de lipsa practicii şi excesul teoriei, de teama de consecinţe, de lipsa de diferenţiere şi aşa mai departe. Învăţatul devine o povară şi succesul întârzie să apară. Cred că este important să ne amintim că educăm oameni care au propriul ritm de dezvoltare, o personalitate distinctă de ceilalţi, că fiecare este unic în felul său.
Dr. Michael Thompson spune că şcoala şi copilăria nu sunt o carieră, iar succesul profesional al copilului nu începe încă din primii ani de grădiniţă sau şcoală. De multe ori părinţii uită acest aspect şi proiectează asupra copilului propriile dorinţe, temeri, visuri neîmplinite, încărcându-l cu foarte multă responsabilitate. Şcoala este doar o etapă în viaţă, o etapă dominată de provocări, dar care nu-l defineşte şi nici nu-i prevesteşte un viitor plin de succes sau insucces. Din punctul meu de vedere, această sintagmă nu a fost vreodată valabilă, cu atât mai puţin astăzi, când oamenii comunică doar în două situaţii: când nu le convine ceva sau când vor ceva. A fi pregătit pentru succes înseamnă a fi pregătit pentru informaţie, pentru viteză, pentru performanţă.
Piaţa s-a schimbat foarte mult datorită apari-ţiei internetului, pentru că atunci când ai nevoie de un produs sau serviciu îl poţi cumpăra de oriunde. La fel se întâmplă şi cu locurile de muncă sau cu meseriile. Din momentul în care studenţii încep o facultate şi până o termină, apar şi dispar meserii la care nici nu ne-am gândit.
Având în vedere evoluţiile rapide din economia reală, vedeţi o schimbare în modul de asimilare a cunoştinţelor? Mai există timp pentru documentarea, aprofundarea şi sedimentarea informaţiilor?
Misiunea Universităţii Spiru Haret este şi misiunea noastră, aceea de a identifica şi dezvolta potenţialul studentului pe tot parcursul său educaţional, cât şi în plan profesional. Am plecat în această explorare de la nevoia societăţii şi a individului, aceea de a munci cu plăcere. Încercăm să punem în evidenţă interesele viitorilor angajatori şi le corelăm cu domeniile ocupaţionale şi profesiile în care aceştia se vor regăsi. Universitatea Spiru Haret pune la dispoziţia studentului toate mijloacele de documentare, prin titluri din literatura de specialitate din toate timpurile în cadrul bibliotecii, precum şi cursuri afişate în platforma de e-learning, pe contul personal, cu acces nelimitat, de care studentul beneficiază din plin.
Misiunea Universităţii Spiru Haret este şi misiunea noastră, aceea de a identifica şi dezvolta potenţialul studentului pe tot parcursul său educaţional, cât şi în plan profesional. Am plecat în această explorare de la nevoia societăţii şi a individului, aceea de a munci cu plăcere. Încercăm să punem în evidenţă interesele viitorilor angajatori şi le corelăm cu domeniile ocupaţionale şi profesiile în care aceştia se vor regăsi. Universitatea Spiru Haret pune la dispoziţia studentului toate mijloacele de documentare, prin titluri din literatura de specialitate din toate timpurile în cadrul bibliotecii, precum şi cursuri afişate în platforma de e-learning, pe contul personal, cu acces nelimitat, de care studentul beneficiază din plin.
Faptul că mulţi dintre studenţii dumneavoastră sunt născuţi după 1989 sau în ultimii ani ai deceniului nouă ai secolului trecut vă uşurează misiunea?
Da, este o adevărată provocare şi încântare să lucrezi cu tinerii. Sunt deschişi către metodele noi de evaluare şi predare, sunt creativi şi doritori să descopere şi să experimenteze orice li se pare interesant şi de perspectivă. Comunicăm foarte uşor pe mijloacele online şi curiozitatea lor este dezbătută prin numeroase discuţii interdisciplinare la seminar.
Da, este o adevărată provocare şi încântare să lucrezi cu tinerii. Sunt deschişi către metodele noi de evaluare şi predare, sunt creativi şi doritori să descopere şi să experimenteze orice li se pare interesant şi de perspectivă. Comunicăm foarte uşor pe mijloacele online şi curiozitatea lor este dezbătută prin numeroase discuţii interdisciplinare la seminar.
Mulţi absolvenţi se întreabă în ultimii ani ce vor face după absolvire. Discutaţi cu ei, încercaţi să îi îndrumaţi spre diferite domenii, le oferiţi sfaturi?
Sunt mândră să spun ca fac parte dintr-o Universitate şi o facultate în care studentul, realizarea lui profesională este pe primul loc. La avizierul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Câmpulung sunt anunţuri de angajare şi facilităm întâlniri între angajatori şi studenţii care doresc să devină buni profesionişti şi să înceapă activitatea de pe băncile şcolii. Conform statisticilor ultimilor ani, un procent considerabil de absolvenţi profesează în domeniul specializării.
Sunt mândră să spun ca fac parte dintr-o Universitate şi o facultate în care studentul, realizarea lui profesională este pe primul loc. La avizierul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Câmpulung sunt anunţuri de angajare şi facilităm întâlniri între angajatori şi studenţii care doresc să devină buni profesionişti şi să înceapă activitatea de pe băncile şcolii. Conform statisticilor ultimilor ani, un procent considerabil de absolvenţi profesează în domeniul specializării.
Credeţi că relaţia profesor-student trebuie să se desfăşoare unidirecţional, privind în jos de la înălţimea catedrei sau, dimpotrivă, bidirecţional şi interactiv?
Alain Bloom spune: Omul este o fiinţă care trebuie să se orienteze potrivit posibilei sale perfecţiuni. Actul educativ este un act ce ţine de sfera relaţiilor interpersonale, eficienţa sa se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice dintre profesor şi student. În problema relaţiei profesor-student, pe lângă o bogată experienţă pozitivă ce s-a acumulat în decursul anilor se constată că, uneori, predomină arbitrariul, practicile învechite şi prejudecăţi pe care o atitudine conservatoare le menţine. Pentru perfecţionarea relaţiei profesor-student, colectivul de cadre didactice de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Câmpulung ia în considerare obiectivele educaţiei, pe de o parte, şi psihologia tineretului contemporan, pe de altă parte, actul instructiv-educativ fiind un proces ce continuă să fie o invenţie socială. Relaţia trebuie să fie una interactivă, care să aducă beneficii ambilor parteneri în comunicare.
Alain Bloom spune: Omul este o fiinţă care trebuie să se orienteze potrivit posibilei sale perfecţiuni. Actul educativ este un act ce ţine de sfera relaţiilor interpersonale, eficienţa sa se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice dintre profesor şi student. În problema relaţiei profesor-student, pe lângă o bogată experienţă pozitivă ce s-a acumulat în decursul anilor se constată că, uneori, predomină arbitrariul, practicile învechite şi prejudecăţi pe care o atitudine conservatoare le menţine. Pentru perfecţionarea relaţiei profesor-student, colectivul de cadre didactice de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Câmpulung ia în considerare obiectivele educaţiei, pe de o parte, şi psihologia tineretului contemporan, pe de altă parte, actul instructiv-educativ fiind un proces ce continuă să fie o invenţie socială. Relaţia trebuie să fie una interactivă, care să aducă beneficii ambilor parteneri în comunicare.
Credeţi că în sistemul actual de învăţământ ar mai fi de implementat proiecte şi idei care să conducă la o mai mare adaptabilitate a absolvenţilor la condiţiile economice reale? Cum se realizează acest deziderat la Facultatea de Ştiinţe Economice Câmpulung din cadrul Universităţii Spiru Haret?
Cum am spus şi anterior, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Câmpulung a Universităţii Spiru Haret se îmbină partea de instruire teoretică cu instruirea practică. Acest lucru este posibil datorită parteneriatelor pe care le dezvoltăm de peste 25 de ani cu diverşi agenţi economici de prestigiu din zonă, cu agenţi publici, instituţii bancare, cu Inspectoratul Şcolar Judetean Argeş, iar studenţii noştri se mândresc că pot face stagii de practică în cadrul acestor instituţii. Totodată, studenţii şi masteranzii noştri participă interactiv la mese rotunde, workshopuri sau seminarii gratuite, unde comunică direct cu reprezentanţi ai instituţiilor participante care le transmit informaţii noi şi utile pentru dezvoltarea personală şi profesională.
Cum am spus şi anterior, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Câmpulung a Universităţii Spiru Haret se îmbină partea de instruire teoretică cu instruirea practică. Acest lucru este posibil datorită parteneriatelor pe care le dezvoltăm de peste 25 de ani cu diverşi agenţi economici de prestigiu din zonă, cu agenţi publici, instituţii bancare, cu Inspectoratul Şcolar Judetean Argeş, iar studenţii noştri se mândresc că pot face stagii de practică în cadrul acestor instituţii. Totodată, studenţii şi masteranzii noştri participă interactiv la mese rotunde, workshopuri sau seminarii gratuite, unde comunică direct cu reprezentanţi ai instituţiilor participante care le transmit informaţii noi şi utile pentru dezvoltarea personală şi profesională.
În ceea ce priveşte iniţiativa implementării de proiecte, o reală importanţă o are întotdeauna adaptabilitatea absolvenţilor, indiferent de specializare. Reamintesc şi aici faptul că Universitatea Spiru Haret a demarat şi implementat nenumărate proiecte prin care studenţii şi absolvenţii participanţi în cadrul acestora au devenit specialişti şi manageri ai propriilor afaceri. Aş fi încântată să obţineţi şi opinia lor în legătură cu realizările personale datorate muncii în echipă.
Este dificil să îi determinaţi pe studenţi să înţeleagă importanţa aplicării riguroase a legilor economiei, trecând peste emoţiile, trăirile şi părerile personale?
Nu este dificil, pentru că ei ştiu că în politică şi drept legile reprezintă regulile scrise de conduită ce descriu sau reglează relaţii specifice între persoane şi organizaţii, ca şi măsurile punitive asupra celor ce încalcă aceste reguli de conduită. Respectarea legii este cea care creează echilibru, creează încredere în societate, în rândul cetăţenilor, şi cred că asta este foarte important pentru toate comunităţile.
Nu este dificil, pentru că ei ştiu că în politică şi drept legile reprezintă regulile scrise de conduită ce descriu sau reglează relaţii specifice între persoane şi organizaţii, ca şi măsurile punitive asupra celor ce încalcă aceste reguli de conduită. Respectarea legii este cea care creează echilibru, creează încredere în societate, în rândul cetăţenilor, şi cred că asta este foarte important pentru toate comunităţile.
Vă mulţumesc! (Dragoş CIOCĂZAN)