• Dezbatere, în format hibrid, organizată de Universitatea Spiru Haret pe data de 5 octombrie.
Vă prezentăm, azi şi în numerele următoare ale revistei, puncte de vedere ale participanţilor la eveniment.
Prof.univ.dr. Florin FĂINIŞI, preşedintele Senatului Universităţii Spiru Haret: Se consideră că robotul inteligent poate deveni un pericol pentru umanitate. Este adevărat că totdeauna orice descoperire ştiinţifică sau tehnologică, deşi a însemnat un pas înainte pentru civilizaţie şi pentru omenire, în permanenţă a reprezentat şi un pericol pentru societate. În acest context, din punctul meu de vedere, cred că societatea va fi deosebit de inegală. Nu numai societatea românească, societatea în general. Vă rog să aveți în vedere că la ora actuală sunt ţări, pe care nu doresc să le nominalizez, în care 60% din populaţia tânără sunt analfabeţi. Ori, în contextul digitalizării, în contextul punerii la îndemâna educaţiei a unor instrumente tehnologice, această inegalitate va fi uriașă. Se studiază foarte mult la ora actuală şi, din punct de vedere teoretic, cunoştinţele sunt deosebit de avansate privind îmbunătăţirea creierului uman… privind această combinaţie, acest parteneriat biologic-cibernetic. Eu sunt convins că vor fi foarte multe descoperiri în această materie, vor fi descoperiri care vor influenţa foarte mult capacitatea individului de a se dezvolta. Cea mai importantă componentă eu cred că va fi digitalizarea. Dacă analizăm societatea românească, constatăm că, practic, digitalizarea nu numai că s-a dezvoltat, dar a fost forţată să se dezvolte şi constatăm la ora actuală că, în acele comune, despre care discutam noi că nu aveau decât trei telefoane, s-au generalizat comenzile online. În 30 de ani, eu sunt ferm convins că, în Europa şi în toate forurile internaţionale care au prestigiu din punct de vedere ştiinţific, cel puţin un român va fi măcar locţiitor dacă nu şeful acelei structuri. Cu gena pe care o avem şi cu calitatea umană pe care o avem, eu sunt convins că tinerii noştri vor răzbate uşor şi mult.
Conf. univ. dr. Costin LIANU, prorector al Universităţii Spiru Haret: Se vorbeşte despre hibridizarea învăţământului, de transformarea lui transdisciplinară. Vor fi sisteme hibride de învăţământ, vor fi sisteme fără ziduri, fără graniţe foarte clare, va fi o infuzie între profesori şi mediul educaţional dedicat cu alţi „actori” din zona economică sau din zona socială şi vor participa la cursuri împreună şi câştigul va fi al celor care vor înţelege să se adapteze mai rapid în acest lucru. Mai este şi o ecuaţie necunoscută în educaţie: cum va evolua politica educaţională în România? Pentru că, dacă mergem pe un sistem destul de rigid al acreditărilor, al evaluărilor, s-ar putea să pierdem în competiţia cu alţii, care se mişcă mult mai repede. Profilul studentului, al elevului, în viitor, va fi mult schimbat de cel actual. Tendinţele se văd şi acum; vom vedea din ce în ce mai mulţi tineri dornici să se educe din sisteme informale de educaţie, dornici să înveţe, nu neapărat sub acoperirea unei diplome. Piaţa muncii îi obligă să gândească aşa, pentru că mulţi angajatori angajează personalul pe baza unor criterii şi aptitudini care le sunt de folos. Toţi vom ieşi dintr-o zonă de confort într-o zonă de disconfort, pentru că aceasta înseamnă că profesorul va deveni, în primul rând, un mentor.
Prof.univ.dr. Doinel DINUICĂ, prorector al Universităţii Spiru Haret: Viitorul Universităţii Spiru Haret va fi un viitor strălucit, luxuriant, aş putea să zic, dar depinde dacă se va şlefui şi suportul legislativ, pe care acesta se sprijină, indiferent de etapa socială în care ne vom afla. Dau un singur exemplu: eu mi-aş dori ca autonomia universităţii private acreditate, deşi este consemnată de prevederile constituţionale, nu numai că este prevăzută, e şi garantată de art. 32 alin. 6 din Constituţie, ea este de cele mai multe ori influenţată de factorul politic-guvernamental-ministerial.
Prof.univ.dr. Maria ANDRONIE prorector al Universităţii Spiru Haret: Învăţământul, instituţiile de învăţământ sunt obligate de altfel să urmărească evoluţia proceselor socio-economice şi să asigure forţa de muncă necesară şi cerută la orice moment. Practic, tehnologia digitală integrată în procesele educaţionale coroborată cu dinamica pieţei muncii, schimbările continue din economie, din economia globală, internaţionalizarea proceselor economice, inclusiv a proceselor educaţionale, toate aceste lucruri conduc la necesitatea învăţării pe tot parcursul vieţii. În acest sens, Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi are în implementare programe de învăţare pe tot parcursul vieţii. Acest mecanism de dezvoltare continuă forţează procesele educaţionale să se adapteze pentru că se schimbă continuu necesitatea de competenţe şi abilităţi pe piaţa forţei de muncă. Astfel se facilitează integrarea populaţiei pe piaţa muncii şi asigurarea unui loc de muncă. Au fost desfăşurate programe de formare în domeniul antreprenorial, care permit înfiinţarea unor afaceri economice independente ca o alternativă la locurile de muncă existente pe piaţa muncii.
Prof.univ.dr. Luminiţa PISTOL, prorector al Universităţii Spiru Haret: Întemeietorul universităţii noastre a prevăzut ce se va întâmpla astăzi şi activităţile pe care noi le desfăşurăm astăzi în online, din cauza unui eveniment neplăcut, într-adevăr, a pandemiei Covid, noi activitatea asta o facem de 20 de ani. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, cred eu că se vor putea evalua abilităţile tinerilor, se va putea personaliza parcursul educaţional al fiecăruia în parte şi automat cred că se vor putea prezice, să zicem aşa, comportamentul şi cele mai potrivite opţiuni în carieră. Aceste instrumente vor ghida studenţii într-un alt mod decât se întâmplă astăzi şi, totodată, vor putea să recunoască stările emoţionale, să înţeleagă vorbirea în context, să răspundă la întrebările tinerilor într-un mod adecvat, bineînţeles că folosind toate căutările inteligente de pe întregul internet. Cu ajutorul unui sistem de realitate virtuală dezvoltat, studentul va putea să fie plimbat virtual în locuri pe care n-ar putea să le viziteze altfel. Şi tot prin realitatea virtuală, cred eu că se pot oferi experienţe educaţionale interactive şi, totodată, putem să simulăm nişte laboratoare sau medii educaţionale, unele dintre ele probabil foarte costisitoare, pe care nu ni le-am permite în viaţa reală, sau periculoase.
Prof.univ.dr. Gheorghe BICĂ, prorector al Universităţii Spiru Haret: Eu cred că Universitatea Spiru Haret, dacă va menţine aceeaşi politică, aceeaşi strategie educaţională, cred că se va situa în următorii 30 de ani în grupul primelor 10 universităţi din România, că universitatea îşi va dezvolta spectrul de activitate. Şi acum, universitatea dezvoltă, pe lângă activităţile de învăţământ superior, universitar, învăţământ terţiar non-universitar, şi învăţământ primar, învăţământ gimnazial, învăţământ preşcolar. Cred că universitatea, în următorii ani, va încheia ciclul de la învăţământul preşcolar la învăţământul universitar cu toate formele lui – licenţă, masterat, doctorat, mai ales că suntem pregătiţi deja să depunem şi documentaţia necesară pentru acreditarea şcolii doctorale.
Sursa: https://www.facebook.com/Universitatea.Spiru.Haret/videos/977680096112412