Transbucegii sau Drumul Babelor – o şosea atârnată de cer

Am bătut traseele Munţilor Bucegi deseori în tinereţe. Însoţit de membrii Clubului de speologie Adâncurile din Câmpina căutam fenomene carstice noi, încă nedescoperite, dar asiguram şi curăţenia şi asigurarea unor bune condiţiuni de vizitare a Peşterii Ialomiţei de aici.

Destinul a făcut ca să ajung în capitală, iar cariera pe care am urmat-o, cea artistică şi pedagogică, mi-a umplut timpul fiecărei zile cu folos. Undeva, gândul de a revedea aceste minunate trasee turistice mocnea. Şansa a reapărut odată cu apariţia unui nou drum ce atinge lumea norilor…

Astăzi, Transbucegii sau Drumul Babelor constituie una dintre cele mai spectaculoase şosele la înălţime din România. Cei peste 20 de kilometri de asfalt oferă un spectacol incredibil, peisaje unice, uluitor de frumoase, un spectacol gratuit de culoare şi bucurie şi şansa de a vedea brazi seculari. Trebuie să spun că rar vezi astfel de giganţi şi atâta eleganţă şi semeţie cum e cea a brazilor de pe dreapta şi/sau stânga Drumului Babelor/ Transbucegi (după Tranfăgărăşan, Transalpina şi Transrarăul). Drumul este încă periculos pentru maşini, dat fiind faptul că nu are toţi parapeţii, nu este marcat în totalitate şi nu este semnalizat decât în câteva dintre punctele sale cu adevărat critice.

Şoseaua Drumul Babelor, oficial: DJ 713, este principalul drum de acces din Bucegi. Drumul Babelor  se desprinde din drumul judeţean DN71, care face legătură între Sinaia şi Târgovişte, înainte de Cabana Cota 1000 şi ajunge aproape de Babe şi Sfinx. Are 20 de  kilometri, dintre care 17 au asfalt bun. De la Cabana Cota 1000, drumul trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, urcă Şaua Dichiu unde, la Cabana Dichiu, coteşte brusc la dreapta şi străbate Platoul Bucegi până în apropierea Cabanei Piatră Arsă. Porţiunea de drum dintre Cabana Piatra Arsă şi Babele este strict pietonală, accesul auto fiind restricţionat. Altitudinea maximă la care ajunge Drumul Babelor este 1925 m. Drumul Babelor este relativ îngust – chiar foarte îngust pe unele segmente, astfel că abia pot trece două maşini una pe lângă alta. El străbate practic Parcul Natural Bucegi, sit Natura 2000, protejat de Uniunea Europeană, ceea ce – pentru că numărul celor care călătoresc pe aici, dar nu respectă muntele (grătare, gunoaie, urmele civilizaţiei şi aşa mai departe). este (din păcate!) foarte mare – poate pune în pericol zona.

Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă de 32.663 de hectare, se întinde pe teritoriul a patru judeţe şi este declarat Sit Natura 2000. Aria cuprinde Sfinxul şi Babele, forme de relief declarate monumente ale naturii, precum şi o floră bogată, care include şi specii periclitate, şi o faună bogată, cu specii de animale ocrotite prin lege. În parc sunt peste 3.500 de specii de plante şi animale, iar printre speciile protejate se regăsesc Floarea-de-Colţ, iedera albă, Sângele-Voinicului, capra neagră, ursul brun, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte şi furnica roşie de pădure. Demarat în anul 2010 şi finalizat în mare parte în a doua jumătate a lunii august a anului 2013, proiectul a avut un cost de aproximativ 51 de milioane de lei, sumă suportată de consiliile judeţene pe teritoriul cărora se întinde această şosea. Deşi multe voci au criticat amenajarea acestui drum asfaltat, având în vedere că trece chiar printr-o zonă naturală protejată de lege, totuşi, trebuie să recunoaştem că, din punct de vedere turistic, amenajarea sa este binevenită.

Pentru cei ce vor să evite aglomeraţia de la Telecabina Buşteni în drumul lor spre Platoul Bucegi, Drumul Babelor reprezintă alternativa perfectă. Sunt de nepreţuit peisajele ce pot fi admirate de-a lungul traseului ce şerpuieşte agale printre masivele Bucegilor şi pădurile dese de brazi, veşnic verzi. Lăsând în urmă indicatoarele ce duc spre Cabana Padina şi Lacul Bolboci,o întindere de apă formată în spatele unui baraj artificial, (ce pot fi vizitate mai târziu), serpentinele înaintează curajoase mai departe, spre Piatra Arsă şi Cabana Babele.

Având în vedere potenţialul său turistic, Transbucegiul reprezintă fără îndoială o atracţie nouă şi interesantă pentru turiştii ce vizitează Valea Prahovei şi împrejurimile sale. Pe lângă cunoscutele obiective ale regiunii, Mănăstirea Caraiman sau Castelul Peleş, turiştii pot ajunge acum cu maşinile personale foarte aproape de cele mai vestite atracţii naturale ale Bucegilor, de unde pot porni, de asemenea, în drumeţii spre Crucea Caraiman, Releul Coştilasau Cabana Omu şi Vârful Omu. Tot de la Cabana Babele, unde se termină acest drum, turiştii pot coborî şi pe cealaltă vale a Bucegilor, spre zona Padina – Peştera, unde pot vizita Mănăstirea Peştera sau Peştera Ialomicioarei, de curând amenajată la înalte standarde turistice. Pe bicicletă, Drumul Babelor poate fi o încântare, iar la pas o experienţă pe care merită să o trăieşti. Cu grijă şi respect pentru munte, însă! (George V. GRIGORE)

Surse: voiajuri.ro, emunte.ro, sursata.ro, amfostacolo.ro, montaniarzi.ro; povestidecalatorie.ro; infoturism.ro