Tradiţii în valorificarea teoriei la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative, Bucureşti (I)

În cadrul Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Ştiinţe Administrative, Bucureşti (USH) construisem, de-a lungul a 20 ani, o tradiţie: vizitarea penitenciarelor de pe lângă Bucureşti

Din cauza actualei situaţii, pentru a aplica unele aspecte teoretice, în cadrul disciplinei Drept execuţional penal, am încercat să adaptăm specificul cursului la situaţiile restrictive impuse, inclusiv în învăţământul superior. Pentru a atinge obiectivele propuse prin parcurgerea conţinutului, am iniţiat desfăşurarea unor cursuri având ca invitaţi reprezentanţi desemnaţi ai unor instituţii în care sunt custodiate persoane care au fost condamnate la închisoare sau măsuri educative privative de libertate, respectiv: penitenciare, centre de detenţie şi centre educative.

Vă prezentăm câteva aspecte reţinute în urma întâlnirilor online, realizate în cursul lunii martie 2021, cu reprezentanţi ai penitenciarelor Târgu-Mureş, Rahova şi Ploieşti – Târgşorul Nou.

Toţi invitaţii de până acum au contribuit semnificativ la atingerea obiectivelor cursului de Drept execuţional penal, atât la nivelul competenţelor profesionale, cât şi al celor transversale.

PENITENCIARUL TÂRGU-MUREŞ

Scurt istoric

În Târgu-Mureş a mai funcţionat un alt loc de detenţie numit Închisoarea Scaunului, situat la aproximativ 300 m de actualul stabiliment, acolo unde a funcţionat în secolul al XVIII-lea primăria oraşului. Actualul stabiliment funcţionează de la 1884, când a fost construit pavilionul de detenţie, care consta iniţial în 32 de camere de deţinere. Pentru executarea pedepsei cu închisoarea s-au mai utilizat, în vremea revoluţiilor şi răscoalelor, chiliile din cetatea medievală din Târgu-Mureş, pentru a închide persoanele care necesitau o securitate sporită.

La  24 martie 2021, erau custodiate aici 331 de persoane private de libertate. Pe site-ul penitenciarului se găseşte o interesantă Ofertă de colaborare ce prezintă avantajele folosirii forţei de muncă specială. (http://anp.gov.ro/penitenciarul-targu-mures)

Invitat: reprezentantul Penitenciarului Târgu-Mureş

În cadrul cursului de Drept penal execuţio-nal, în data de 17.03.2021, comisarul de poliţie penitenciară Radu Vlad POJAN a precizat că lucrează pe secţii în Penitenciarul Târgu-Mureş de 15 ani, la acest moment fiind şef de tură, dar a venit din mediul civil unde a fost consilier juridic. A transmis studenţilor propriile opinii, reprezentarea personală după o activitate îndelungată în acest sistem. A prezentat  penitenciarul: loc, istoric şi specificul regimurilor de executare actuale: secţii cu regim deschis şi semideschis.

Conform legislaţiei în vigoare, penitenciarele sunt grupate pe zone, astfel există un penitenciar cu rol de coordonare între penitenciarele Aiud, Miercurea-Ciuc, Tg. Mureş şi Codlea. Este vorba despre primul în cazul grupului de 4.

În cadrul regimurilor, specific se respectă principiul separaţiunii, chiar dacă ambele regimuri oferă un grad mai ridicat persoanelor custodiate faţă de celelalte două tipuri de regim.

În ceea ce priveşte activităţile din penitenciar, acestea sunt organizate în funcţie de componenta psihoocială (responsabili: psihologii şi asistenţii sociali), componenta educativă (ofiţer educator) şi componenta religioasă (asigurată de către preot). Tot aici au loc şi cursuri de alfabetizare, dar se ţin şi cursuri de pregătire profesională, deşi, în general, structura forţei de muncă este dominată de persoane necalificate. Acestea desfăşoară muncă neremunerată, în primul rând în interiorul penitenciarului (întreţinerea spaţiu-lui verde, aleilor, zugrăvit, curăţenie, prepararea hranei, la ferma zootehnică), dar şi reparaţii: acoperişuri şi maşini, tâmplărie. Referitor la munca remunerată, este un proces ce are loc pe mai multe paliere: selectarea deţinuţilor în funcţie de aptitudini, desfăşurarea activităţilor. Aceasta aduce beneficii, cum ar fi: zile-câştig, reducerea perioadei de detenţie, dar şi o parte din venitul obţinut prin muncă. Acesta din urmă poate fi folosit pentru suplimentarea hranei, cumpărarea de obiecte necesare de la magazinul penitenciarului, dar pot fi şi transferaţi familiei sau pot constitui o rezervă pentru momentul liberării din penitenciar.

A fost analizat sumar impactul hotărârilor CEDO, respectiv decizia pilot în cazul Rezmireş şi alţii împotriva României, impact reflectat în adoptarea Legii nr. 169/2017, art. 155Ś§  chiar dacă legea a fost abrogată la sfârşitul lui 2019. Ulterior, prin cauza Dîrjan împotriva României , s-a statuat că cei care au beneficiat de zile-câştig de pe urma aplicării legii nu pot să mai obţină şi despăgubiri băneşti, obligându-i pe deţinuţi să opteze între compensaţii băneşti şi cele de reducere a pedepsei, cu toate avantajele ce decurg de aici.

Invitatul a informat studenţii cu specificul fiecărei secţii, dar şi cu toate modificările care au fost generate de pandemie, respectiv, noile reglementări: modificări referitoare la programele desfăşurate, vizitele online, audierile la instanţă, tot online, dreptul la plimbare, traseele de circulaţie în penitenciar, desfăşurarea activităţilor cu parteneri de muncă, la punctele de lucru sau în penitenciar… Unele dintre restricţiile din ultimul an s-au compensat cu posibilitatea de a avea  mai multe conversaţii telefonice. În cadrul programelor educative, numărul participanţilor s-a redus, contractele de muncă au dispărut, accesul pe culoare este delimitat. Deţinuţii şi personalul primesc mănuşi de unică folosinţă, dezinfectant, chiar şi vizete.  Sălile de clasă au fost dotate cu monitoare astfel încât să se poată desfăşura toate cursurile online.

Cele mai mari dificultăţi pe care Penitenciarul Târgu-Mureş le întâmpină acum sunt: lipsa de personal şi faptul că rata de aglomerare este mare şi se impune construirea unui nou pavilion.

PENITENCIARUL BUCUREŞTI-RAHOVA

Scurt istoric

Penitenciarul Bucureşti-Rahovaeste situat la 8 km de centrul capitalei, pe şoseaua spre Alexandria. Construcţia sa a început în anul 1991 pe amplasamentul vechiului penitenciar care a funcţionat la o capacitate de 2250 persoane, începând cu anul 1973, până în anul 1988, când a fost demolat. Darea în folosinţă a celui actual s-a făcut în etape, începând cu anul 1997. Perimetrul total atribuit este de 92.200 mp, din care s-a construit şi împrejmuit o suprafaţă de 62.100 mp.

Este un penitenciar profilat pe deţinerea arestaţilor preventivi (bărbaţi) şi a condamnaţilor (bărbaţi) clasificaţi în regim închis. Unitatea are 7 secţii de deţinere interioară şi o secţie de deţinere exterioară. Acestea au 237 de camere de deţinere cu capacitate cuprinsă între 4 şi 10 paturi. Capacitatea legală de deţinere este de 1.685 de  locuri la sediul penitenciarului şi de 40 de locuri la GAZ Bragadiru. În plus, pe interiorul secţiilor de deţinere sunt amenajate cabinete medicale, cluburi, săli de forţă. De asemenea, în incinta penitenciarului sunt amenajate în aer liber două terenuri de sport, un spaţiu cu săli de clasă, o biserică etc. Pentru asigurarea condiţiilor necesare custodierii persoanelor private de libertate pe perioada executării pedepselor, Penitenciarul Bucureşti-Rahova dispune de facilităţi administrative, incluzând aici un bloc alimentar, ateliere, magazii, garaj auto etc.

În exteriorul amplasamentului din Bucureşti, penitenciarul dispune de o fermă agrozootehnică (GAZ) în localitatea Bragadiru, unde există posibilitatea cultivării terenurilor în vederea asigurării unor produse necesare preparării hranei persoanelor private de libertate custodiate.

Activitatea Penitenciarului Bucureşti-Rahova se bazează pe lege, ordine şi instrucţiuni şi nu în ultimul rând pe încrederea comunităţii locale, fapt ce atestă încă o dată că reprezintă un partener social apt să gestioneze eficient resursele statului pentru resocializarea persoanelor care au comis infracţiuni. Coordonatele în acest domeniu se înscriu pe trei axe: încadrarea în prevederile UE cu privire la procesul custodial şi social, valorizarea funcţiei educative comparativ cu funcţia custodială şi exploatarea la maximum a resurselor societăţii civile, singura în măsură să aloce capitalul uman necesar pentru recuperarea morală şi socială a persoanelor care au săvârşit infracţiuni.

În ceea ce priveşte misiunea Penitenciarului Bucureşti-Rahova ca parte a sistemului administraţiei penitenciare, reţinem că este serviciul public responsabil cu aplicarea regimului de detenţie şi cu asigurarea intervenţiei recuperative, în condiţii care garantează respectarea demnităţii umane, facilitând responsabilizarea şi reintegrarea în societate a deţinuţilor, ceea ce contribuie la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii, menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale. (http://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2017/04/Brosura-de-prezentare-a-sistemului-penitenciar – ilovepdf-compressed.pdf )

Invitat: reprezentantul Penitenciarului Rahova

La întâlnirea online din data de 24 martie, subcomisar de poliţie penitenciară Costinel-Pompiliu BĂBEANU a făcut o scurtă prezentare a penitenciarului, loc, istoric şi specificul actual. Penitenciarul funcţionează  cu 7 secţii, fiecare având un şef de secţie.

Invitatul a prezentat studenţilor specificul fiecărei secţii, dar şi toate modificările care au fost generate de pandemie, respective noile reglementări care au determinat modificări referitoare la dreptul la plimbare, traseele de mişcare în penitenciar, desfăşurarea activităţilor cu parteneri de muncă, la punctele de lucru sau în penitenciar, dreptul la vizite… Unele dintre ele s-au compensat cu posibilitatea de a purta mai multe convorbiri telefonice. Studenţii au primit răspunsuri la întrebările adresate: • După ce îşi ispăşesc pedepsele şi sunt eliberaţi, credeţi că se pot integra în societate? • Pentru cei care se întorc în penitenciar (urmare a recidivei) există programe de consiliere suplimentare? • Deţinuţii, care săvârşesc infracţiuni în penitenciar, răspund doar disciplinar sau şi penal? • Cum se gestionează repartizarea lor în camere? De exemplu, într-o cameră sunt doar cei care au comis doar  infracţiunea de furt?
• Sunt deţinuţi care se perfecţionează în penitenciar pentru săvârşirea de noi infracţiuni după eliberare? Dacă da, cum reuşesc aceştia? • GSR se încadrează la regimul de maximă siguranţă? • Cum clasificaţi deţinuţii? În funcţie infracţiunea pe care au săvârşit-o? Adică, care ar fi criteriile de clasificare? • Deţinuţii pot desfăşura cursuri universitare sau postuniversitare? • Deţinuţii au acces în penitenciar cu bani sau lucruri de valoare? Au posibilitatea să îşi achiziţioneze produse alimentare? Au vreo sursă de venit sau doar ce primesc de la familie/prieteni!? • Persoanele din penitenciar au voie să facă schimburi de obiecte între ei sau să aibă vreo metodă de plată pentru diferite lucruri? • Dacă un deţinut cu o profesie (de exemplu, medic) se află închis, dar nu pentru fapte ce ţin de profesie, el poate să meargă la muncă şi să profeseze ca (medic) în regim deschis, semideschis? • Care sunt, aproximativ, costurile lunare pentru un deţinut? • Pentru ce infracţiune ajung în penitenciar cei mai mulţi deţinuţi? • Deţinuţii cu boli transmisibile sunt separaţi de cei sănătoşi sau stau în comun? • Ce le-aţi recomanda tinerilor care au devenit infractori? • Aţi întâlnit în activitatea dumneavoastră deţinuţi care nu au avut nicio culpă şi totuşi au fost închişi? Mai pot să facă dovada nevinovăţiei lor? În ce condiţii? • Viaţa în închisoare are şi vreun beneficiu? [Va urma] (Conf.univ.dr. Aura PREDA)