Lansare la ceas aniversar

• Ediţia în limba italiană a cărţii Profesorului Mircea Coşea – „România în zodia Cocoşului de Foc. Studii şi eseuri economice” – a fost lansată online marţi, 19 ianuarie 2021

Lansarea online a ediţiei în limba italiană a cărţii Profesorului Mircea Coşea „România în zodia Cocoşului de Foc. Studii şi eseuri economice” a avut loc într-un moment aniversar, pe data de 19 ianuarie 2021, când s-au împlinit 30 de ani de la înfiinţarea Universităţii „Spiru Haret”. Aşa cum şi-au dorit Fondatorii universităţii noastre, proiectul lor început în 1991 merge mai departe, pe noi trepte de slujire a educaţiei, ştiinţei, cercetării şi culturii. Cooperarea internaţională dintre Institutul TESEO din Italia şi Universitatea „Spiru Haret”, în cadrul căreia a avut loc această lansare, a reprezentat una din formele concrete de atingere a obiectivelor marelui nostru proiect.
Ediţia în limba română a cărţii Profesorului Mircea Coşea „România în zodia Cocoşului de Foc. Studii şi eseuri economice” a apărut la Editura Fundaţiei „România de Mâine” în anul 2017. Ediţia în limba italiană urma să fie lansată în martie 2020, dar pandemia a întârziat atât evenimentul, cât şi forma de prezentare.
La lansarea online a ediţiei în limba italiană au participat:
a) din partea română: • prof.univ.dr. Mircea Coşea, autor • prof.univ.dr. Dragoş Huru, ASE, Şef departament • conf. univ.dr. Cristian Uţă, Universitatea „Spiru Haret” • conf.univ.dr. Aurelian Virgil Băluţă, Universitatea „Spiru Haret”.
b) din partea italiană. • prof. univ.dr. Stefano Amodio, preşedinte Institutul Teseo • prof.univ.dr. Melina Allegro, profesor şi vicepreşedinte la Institutul Teseo • profesor Alessandro Denti, cadru didactic cu contract la Universitatea Roma 3, Universitatea din Genova, IULM Milano, SSML San Domenico
c) Alexandra Radu, traducător al volumului şi moderator al evenimentului.
Vă facem părtaşi la lansare!

Mircea COŞEA: Lansarea volumului „Romania sotto il segno del gallo di fuoco” mă onorează şi sunt recunoscător tuturor celor care au contribuit la traducere şi editare.
Mulţumesc conducerii Universităţii „Spiru Haret” pentru atenţia acordată scrierilor mele şi deciziei de a le traduce în limba italiană. Mulţumesc de asemenea domnului Stefano Amodio, Preşedinte şi Director al Corpului Didactic al Institutului Teseo de Formare la Nivel Înalt şi Cercetare.
Lucrarea de faţă este o încercare de a prezenta situaţia economică a României din perioada 2017-2018 prin secvenţe prinse în maniera unor flash-uri fotografice. Am folosit instantanee care, puse într-o logică de puzzle, am dorit să realizeze imaginea de ansamblu a unei economii care s-a caracterizat printr-o evoluţie de la zi la zi, conjunctural, fără a avea o strategie sau măcar o cu obiective şi termene clare. Această lipsă de viziune, predictibilitate şi orizont m-a determinat să apelez în mod ironic la alţi prezicători ai viitorului ţării decât decidenţii noştri politici, adică la astrologi. De aici a plecat şi titlul lucrării, de la ironia amară a înlocuirii previziunii economice cu zodiile astrologice.
„Zodia cocoşului de foc” s-a încheiat şi, de atunci, multe s-au schimbat.
Adevărul este că Lumea s-a schimbat chiar mai repede şi mai profund decât prevedeam în volumul citat mai sus, desigur şi ca urmare a efectelor crizei Covid dar şi pentru că sistemul economic mondial a avansat rapid spre o nouă fază a revoluţiei industriale, ceea ce a determinat ca pe piaţa mondială concurenţa comercială să fie surclasată de concurenţa tehnologică. Lupta de concurenţă dintre principalii actori economici ai lumii s-a manifestat mai mult în interiorul lanţurilor valorice, ceea ce a condus la inversarea direcţiei fluxurilor factorilor de producţie de la delocalizare spre relocalizare.
Schimbarea este atât de amplă şi de profundă încât putem vorbi despre existenţa unui vizibil trend de schimbare chiar al modelului liberal al funcţionării ecomomiei globale. Apar întrebări din ce în ce mai justificate de evenimente ale realităţii economice şi politice relative la necesitatea şi posibilitatea menţinerii caracterului globalizant al economiei mondiale, la dorinţa sau posibilitatea establishment-ului politic al principalelor puteri economice de a menţine un echilibru între mijloacele comerţului liberalizat şi cele ale protecţionismului.
Criza care deja ne-a lovit economia şi care ne va lovi cumplit în viitorul foarte apropiat este doar scoasă la suprafaţă de Coronavirus, dar ea a existat în profunzimea economiei româneşti de mult timp. Coronavirusul este doar revelatorul care a developat fotografia unei economii incapabile să asigure securitatea elementelor vitale ale existenţei unei naţiuni în momentele dramatice ale vieţii sale.
De ce să ne mirăm că purtăm de mult timp în spate greutatea unei imense cruci a economiei când:
• Din 1990 şi până în prezent, România este singura ţară fostă comunistă care nu a reuşit să aibă o Strategie sau un Proiect Naţional de Dezvoltare Economică pe termen lung. Toate celelalte ţări foste comuniste şi-au păstrat instituţiile de strategie şi planificare economică pe care le-au depolitizat şi adaptat condiţiilor economiei libere. În România există un număr de peste 80 de diferite programe, strategii şi proiecte de ţară care nu au fost niciodată aplicate datorită confruntărilor politicii interne. Exemplul cel mai recent este proiectul „România educată” al preşedintelui Iohannis. A rămas în stadiul de document programatic teoretic. S-a condus economia pe baza programelor de guvernare, dar şi acestea contestate şi revocate odată cu schimbarea culorii politice a guvernelor. În consecinţă, economia nu a beneficiat de o direcţie bine fundamentată şi susţinută politic pe termen lung, aducându-se prejudicii grave implementării şi finalizării unor programe naţionale vitale cum ar fi cele din infrastructură, energie, educaţie şi sănătate;
• Structura economiei se caracterizează prin: export de materie primă neprelucrată intern (lemn, cereale, minerale); dependenţă în proporţie de cca 70% de importul de alimente şi medicamente; export masiv de forţă de muncă; dependenţa cvasi totală a exportului industrial de industria auto din trei ţări europene occidentale; cantonarea industriei în zona manufacturieră a lanţului de produse prelucrate la nivel european; pondere mică a capitalului autohton în crearea de valoare adăugată, export şi contribuţie la buget; trecerea a cca 40% din suprafaţa agricolă a ţării în posesia capitalului străin; ponderea extrem de mică a cercetării-dezvoltării în costurile de producţie ale întreprinderilor mici şi mijlocii; dependenţa totală a producţiei agricole de condiţiile meteorologice;
• Incapacitatea utilizării eficiente şi la randamentul normelor europene a avantajelor aderării la Uniunea Europeană. Atragerea fondurilor europene este mult sub potenţial iar pe piaţa liberă europeană nici un produs românesc nu se află în categoria „top ten”. De la aderare până în prezent, România nu a reuşit să urce peste poziţia „penultim” în clasamentul european.
Problemele economiei româneşti sunt complicate, dar ele trebuie înţelese de fiecare dintre noi nu doar pentru a conştientiza gravitatea, ci şi pentru a se motiva în implicarea necesară soluţionării lor.
Speranţa şi dorinţa mea au fost de a scrie în aşa fel încât oricărui român să-i fie simplu şi uşor de înţeles. Speranţa şi dorinţa mea de acum sunt ca, prin această traducere, orice italian să fie interesat să cunoască mai bine România şi să înţeleagă de ce sute de mii de români şi-au ales Italia ca pe a doua patrie.

Melina ALLEGRO, Vice-Preşedinte al Institutului Teseo pentru Formare şi cercetare la nivel înalt: Volumul este propus ca un text de studiu foarte interesant atât la nivel universitar, cât şi la nivelul eseului informativ şi oferă o serie de cunoştinţe esenţiale privind situaţia economică, financiară şi politică a României. Diferitele capitole sunt organizate după o structură similară, astfel încât să permită cititorului să compare diversele teorii expuse.
Pentru a crea un element de continuitate, autorul a dezvoltat câteva puncte centrale (Globalizarea şi criza economică globală, programul Guvernului României PSD-ALDE 2017-2020, economia şi regimul fiscal al României şi compatibilitatea cu parametrii impuşi de Uniunea Europeană, OEG 114) care sunt abordate în toate capitolele. În cele din urmă, autorul cu un simţ al umorului şi o inteligenţă foarte fină, a elaborat într-un mod foarte stimulator şi capabil să trezească diferite curiozităţi, despre care va fi situaţia României în scenariile viitoare. Acest volum se distinge şi prin faptul că a examinat şi analizat programele strategice şi de dezvoltare economică ale naţiunii române, pentru perioada 2014-2020, care au dat puţin sau nimic poporului român.
Analiza efectuată de autor, referitoare la scenariile de implementare a programelor guvernamentale româneşti analizate de autor pornind dintr-un punct de vedere alternativ şi inovator, şi care, în viitorul apropiat, vor avea, fără îndoială, o mare influenţă asupra cercetării contemporane în domeniul ştiinţei economice şi politicilor economice şi sociale ale Europei. Deşi într-un sens formal nu sunt de fapt teorii reale, ci ideile, consideraţiile şi opiniile autorului, aceste idei funcţionează ca opinii valide capabile să identifice un obiect de studiu critic şi constructiv, precum şi să stabilească unele întrebări şi modalităţile de răspuns la acestea.
Consider că este necesar să mulţumesc multor oameni care au făcut posibilă înţelegerea opiniilor exprimate în lucrarea magnifică a lui Mircea Coşea: profesorul Aurelian Virgil Băluţă, traducătoarei Alexandra Radu, care a tradus frumos textul din română în italiană. Nu în ultimul rând, recomand să citească opera lui Mircea Coşea, nu numai studenţilor, ci şi oricui este interesat să afle mai multe despre scenariile economice şi geopolitice ale României.

Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ, Universitatea „Spiru Haret”:
Fiind vorba de o traducere, cititorul de limbă italiană îşi pune câteva întrebări: Cine este autorul cărţii? Ce cuprinde cartea? Ce nevoi de informare acoperă conţinutul cărţii? Care este grupul ţintă urmărit prin apariţia cărţii?
Autorul cărţii, Mircea Coşea, este unul dintre cei mai apreciaţi profesori de economie în activitate din România, prezent cu analize în mass-media, bun cunoscător atât al teoriei cât şi al realităţilor din viaţa socială. A scris numeroase manuale, cărţi de specialitate economică, studii şi analize. La Editura Fundaţiei „România de Mâine” are în curs de apariţie a V-a carte de studii şi comentarii.
Ce cuprinde cartea. Cartea „România în zodia Cocoşului de Foc. Studii şi eseuri economice” cuprinde un set de 53 de studii pe probleme economice concrete de interes pentru publicul cunoscător al domeniului, cu explicaţii detaliate într-un un limbaj adecvat. Profesorul Mircea Coşea arată cum pot fi efectuate analizele economice conform interesului naţional, concret al României, chiar atunci când scrie despre evenimente internaţionale. Acest mod de abordare poate fi utilizat de Italia sau de oricare altă ţară. În Uniunea Europeană, din care face parte, atât Italia, cât şi România, pe lângă interesul comunitar rămâne şi sistemul de interese naţionale ale ţărilor membre. Sunt prezente câteva studii cu o evidentă relevanţă internaţională, de interes pentru orice ţară, dar şi multe analize valabile pentru realităţile din România cu aplicabilitate şi în Italia.
Studii de interes internaţional. Referitor la Premiul Nobel pentru economie, în Un premiu şi mai multe întrebări găsim, alături de informaţii cu relevanţă internaţională, aspecte privind particularităţile comportamentului uman valabile oriunde în lume. Comparaţia dintre economie şi meteorologie din punct de vedere al capacităţii de previziune este valabilă atât în România cât şi în Italia.
Pentru a-şi asigura securitatea naţională, atât Italia, cât şi România, au optat pentru sistemul NATO. Apare frecvent tema corelaţiei dintre politica externă şi dezvoltarea economică. Profesorul Mircea Coşea porneşte de la existenţa bazei SUA de la Deveselu în România şi dezvoltă nevoia de apărare pe plan economic. Având un titlu edificator, Insula Deveselu reia ideea că într-un climat neprietenos, nici faţă de mediul de afaceri, nici faţă de cetăţeni, nu ne putem simţi în siguranţă, chiar dacă avem scutul anti-rachetă pe teritoriul nostru. O astfel de analiză poate fi efectuată şi de Italia, parte, ca şi România, din sistemul NATO.
„Dominaţia trusturilor internaţionale în domeniul energiei” reprezintă o realitate a zilelor noastre pe care o resimţim, poate cu intensităţi diferite, atât în România cât şi în Italia. Profesorul Mircea Coşea explică atât lanţul cauzal care ne duce în această stare de dependenţă (tehnologiile de explorare şi exploatare, cercetarea-dezvoltarea pentru reducerea consumurilor, etc) cât şi lanţul trofic din economie bazat pe consumul de energie. În cadrul eseului găsim definirea modernă, în condiţii de globalizare, a unui concept prezent în negocierile şi analizele de pe plan internaţional, cel de independenţă din punct de vedere energetic. Ca să fim independenţi din punct de vedere energetic trebuie să avem puterea de a importa, deci să avem resurse financiare solide.
Alte studii care tratează teme internaţionale sunt: „Despre BREXIT cu bune şi cu rele”, „Blocarea TAFTA (Tratatul de Liber Schimb Transatlantic) marchează începutul restructurării Uniunii Europene?”, „De la risipa alimentară la criza alimentelor”, „Abuzul de piaţă afectează grav omenirea”, „Un premiu şi mai multe întrebări”, „Taxarea GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazon/ marile companii de IT) între dorinţă şi putinţă”.
Studii pe exemplu României cu aplicabilitate în Italia şi în alte ţări. În epoca modernă, toate ţările au avut nevoie de mai mulţi bani la bugetul public. În eseul „Unde sunt banii României?” găsim o axiomă care ne ajută să evităm erorile, indiferent de particularităţile naţionale existente:„fenomenul economic nu este aritmetică simplă”.
În orice ţară, indiferent că este România sau Italia, dorim să cunoaştem capacitatea economiei naţionale de a-şi valorifica resursele. În eseul „Produsul Intern Brut potenţial: cheia descifrării creşterii economice” găsim un instrument util de măsurare bazat pe evoluţii de durată.
În numeroase ţări sunt active doctrine şi programe utopice, care pun în circulaţie idei inaplicabile efectiv în viaţa de zi cu zi. Sub pretextul căutării unor soluţii la starea de sărăcie a unei mari părţi a cetăţenilor, lideri demagogi lansează proiecte care nu vor putea fi puse în practică. În eseul „Un nume prea mare pentru un fond atât de mic” sunt comentariile profesorului Mircea Coşea la una dintre soluţiile utopice pusă în circulaţie de guvernanţii socialişti din România. În esenţă avem nevoie de trei elemente necesare la orice proiect pragmatic: concepţie, reglementări, instituţii. Din venituri probabile, incerte, nu se pot aloca sume stabile nici pentru investiţii, nici pentru consum. Modul de abor-dare a unei soluţii utopice este util pentru orice ţară.
Ce nevoi de informare acoperă conţinutul cărţii? Care este grupul ţintă urmărit prin apariţia cărţii? Cartea profesorului Mircea Coşea oferă un punct de vedere profesionist asupra unor probleme interna-ţionale şi explicaţii la situaţii concrete întâlnite în economia reală din România. Cartea va fi utilă tuturor celor care vor să facă afaceri în România pentru că prezintă situaţii de fapt, nefiltrate de interese politice, de la guvernare sau din opoziţie. Cred că, de exemplu, studenţii Institutului TESEO, care se pregătesc pentru relaţii comerciale în Europa de Est, vor fi încântaţi să găsească în carte informaţii despre problemele reale ale economiei din România. Astfel, îşi vor putea concentra eforturile în cunoştinţă de cauză.
Cei care vor să înţeleagă mai bine problemele econo-miei contemporane vor avea multe de învăţat de la un economist cu vastă pregătire economică internaţională cum este profesorul Mircea Coşea, indiferent dacă scrie despre probleme globale sau naţionale. Este un adevărat manual privind „modul de gândire în economia contemporană”.

Stefano AMODIO, Preşedinte şi Coordonator Didactic al Institutului Teseo pentru Formare şi cercetare la nivel înalt: Recenziile sunt întotdeauna greu de scris, mai ales atunci când se concentrează pe texte complexe şi inspiratoare. Pentru mine este o mare onoare să scriu aceste rânduri scurte şi concise în care voi încerca să conturez prefaţa operei lui Mircea Coşea.
Toate recenziile făcute acestui text au început cu încercarea de a contura o „imagine de ansamblu” a dezvoltării cadrului economic al României în contextul european, atât de bine definit de profesorul Mircea Coşea. Uneori, studenţii se simt frustraţi în faţa textelor de studiu pline de fapte, care, totuşi, nu oferă un cadru de referinţă în care să plaseze ei înşişi faptele. De multe ori nu este clar, de exemplu, de ce o anumită teorie a trezit atât de mult interes comunităţii ştiinţifice, dar acesta, cu siguranţă, nu este cazul lucrării dlui. Mircea Coşea.
În acest volum, de fapt, o teorie unică împărţită în abordări diferite prevede cât mai multe cadre de referinţă, referitoare atât la situaţia României în cadrul economic şi geopolitic, cât şi la relaţiile sale cu Europa şi cu alte naţiuni conectate la aceasta, puncte de vedere utile pentru a înţelege pe deplin într-un mod clar şi exhaustiv situaţia românească din trecut, prezent şi viitor.

Alessandro DENTI, profesor la Universitatea Roma 3, Universitatea din Genova, IULM Milano, SSML San Domenico: Cartea debutează cu multiple teme de discuţie convergente, pe diverse subiecte diferite, care însă, apărând şi reapărând intermitent pe parcursul volumului, constituie arhitectura solidă, chiar dacă neregulată, a unui adevărat eseu coerent şi unitar, în care sunt rezumate toate aceste reflecţii ocazionale şi diverse. De aici rezultă, de fapt, gândirea liniară şi coerentă a profesorului Coşea, pe care o completează rigoarea analistului economic profesionist şi sensibilitatea observatorului istoric şi social.
Prin intermediul acestor pagini economia românească, cea europeană şi chiar, în tumultul învolburat al globalizării, cea internaţională, sunt prezentate aproape sub forma unei povestiri, dar o povestire care, oprindu-se asupra opţiunilor – din punctul de vedere al profesorului Coşea adesea greşite – guvernelor sau diferitelor instituţii poate deveni şi un raţionament critic intens, argumentat cu fapte, cifre, tendinţe.
De aceea cartea este fără îndoială un instrument util pentru spaţiul strategic european, un demers menit să ne ofere un „raţionament explicit” ce are capacitatea de a dezvălui cititorului situaţia reală a economiei şi societăţii româneşti. Evoluţiile sale recente sunt prezentate în dubla relaţie fatală care leagă această ţară balcanică pe de o parte de graniţa atât de mult aşteptatei Comunităţi europene, şi pe de altă parte de angrenajul adesea necontrolabil al globalizării internaţionale, care de multe ori nu are nici reguli şi nici măsuri adecvate de contrabalansare, plasând sub lupă perioada 2016-2017, în care profesorul a notat aceste intervenţii critice.
Analiza profesorului Coşea îmbracă în multe dintre articolele sale din volumul de faţă valoarea unei „verificări”, îndreptată în mod expres către anumite Programe („Programul de ţară”) sau Planuri specifice adoptate de Statul român: din această verificare reiese o neconcordanţă fundamentală, aceea a dorinţei de a reînvia economia populaţiei româneşti fără a-i restabili forţa productivă de bază. În acest sens, măsura socială uşor de luat, de exemplu, a creşterii salariilor publice – ca relansare strategică a consumului şi, prin urmare, a economiei naţionale – adoptată la un moment dat de Guvernul României s-a dovedit a nu fi o soluţie, ci mai degrabă un nou tip de problemă. Guvernelor României din ultimii ani observate de profesorul Coşea le-a lipsit în paralel, aplicarea unei campanii de investiţii decisive, menită să reconstruiască forţa de producţie naţională în sens financiar şi industrial.
Imaginea de ansamblu a opţiunilor guvernelor din România relevă, pentru profesorul Coşea, o incompetenţă aproape generală din punct de vedere „ştiinţific” a acestora. Demonstrează în mod clar şi experienţa emblematică a „Guvernului tehnocrat”, şi aceasta lipsită în acţiunea sa de relansare economică, în ciuda aparentelor premize tehnice/„tehnocratice”, de o activitate fundamentală de cercetare a situaţiei de fapt.
Rezultă destul de evident imaginea incomodă, dealtfel, a unei reale decadenţe recente a României, decimată de propria clasă politică şi administrativă, descrisă de domnul Profesor fără compromisuri ca fiind oportunistă, şi, uneori, declarată în mod direct coruptă şi incapabilă. În consecinţă profesorul Coşea relevă, pe lângă dificultatea de a adopta din punct de vedere tehnic modalităţi de interpretare şi de structurare a bugetului mai moderne, în politicile şi în instituţiile româneşti şi o problemă mai intimă, fundamentală, ce poate fi definită în termeni de credibilitate morală. O problemă centrală este în prezent aceea de a recupera la cetăţeanul român încrederea în politică şi în instituţii, redusă dacă nu pierdută definitiv după 1990. România pare să traverseze din acest punct de vedere o situaţie incertă în ceea ce priveşte relaţia cu propriii cetăţeni, blocată într-un fel de opoziţie nu foarte confortabilă, la nivelul societăţii, între individ şi Stat, şi care la nivelul politic-partidic pare să fi fost rezolvată printr-o dialectică paradoxală situată între „interesul naţional” şi „dezinteresul naţional”. Printr-o imagine sugestivă, Coşea îşi doreşte ca la nivelul societăţii româneşti, în mintea şi inimile concetăţenilor săi să revină acea „stea a loialităţii”, forma pură a unui „contract social” intern şi extern în măsură să recupereze o relaţie dezirabilă între administraţia publică şi cetăţeni.
Pe de altă parte, din volum nu lipsesc diferite analize care nu se referă la societatea românească, ci la situaţia economiei mondiale actuale. Printr-o examinare concentrată pe problemele de istorie şi teorie economică, în diverse articole ale sale Coşea tratează marea temă a transformărilor pozitive, dar şi adeseori negative produse de aşa numita globalizare neoliberalistă, cu o privire atentă îndreptată şi către poziţia în sine a ştiinţei economiei, atât de citată şi de trasă la răspundere prin prisma crizei din 2008. În opinia profesorului român, apare ca emblematică slaba incisivitate a atât de vastei producţii „ştiinţifico-economice”, în faţa provocărilor pe care criza însăşi le-a impus; dar, opinează Coşea, pare să existe o problemă fundamentală chiar în cadrul acestei presupuse ştiinţe economice, deoarece aceasta priveşte pe de o parte rolul şi funcţia sa dominantă pe care aceasta le-a dobândit în timpul crizei, adică aceea de „avocat al liberalismului” pe care în special în partea americană şi occidentală s-a manifestat adesea, iar pe de altă parte o derivare a acesteia într-o anumită „matematicizare” a propriilor paradigme de interpretare şi a indicatorilor sociali, sfârşind adesea pe poziţii schematice mai mult sau mai puţin dogmatice.
Revelator în acest sens este un fenomen deja uitat pe care acest atent observator îl readuce în memorie, adică o formă de protest răspândită în cadrul şcolii franceze, cu peste un deceniu în urmă, care se referea tocmai la studierea şi predarea economiei. Reflectând şi asupra acestei necesităţi, Coşea emite în cele din urmă o opinie crucială asupra subiectului, ajungând la concluzia că graniţele înguste trasate în jurul fenomenului economic şi al aşa-numitului concept de homo-economicus trebuie deschise o dată pentru totdeauna, reintegrând economia în rândul celor mai vaste ştiinţe ale comportamentelor, într-un spaţiu interdisciplinar din ce în ce mai decis către sociologie, antropologie, psihologie şi „geoeconomie”.
Azi, de fapt, pare să fie predominantă o caracteristică, sintetizată de Coşea prin formula „piaţa a devenit un regim politic – iar creşterea economică a devenit un obiectiv politic în sine”. De aici rezultă un dezechilibru cronic în ultimele decenii între cultură politică şi economie în multe ţări şi diverse rezultate dureroase, precum sărăcirea clasei de mijloc, răspândită acum în multe naţiuni.
Şi pentru profesorul Coşea transpare necesitatea unei reforme şi a unei regândiri a Europei în general, devenită astfel birocratică şi distantă, dar mai ales a unui nou suflu, precum şi a unui nou contract internaţional, pe care naţiunea română trebuie să-l preia pentru a-şi transforma „economia pasivă” într-o „economie activă”, revigorată, capabilă să depindă mai puţin de Europa, dar în acelaşi timp şi să-şi dezvolte relaţiile actuale cu aceasta, într-un sens reînnoit şi profund, creativ şi responsabil din punct de vedere social, precum şi politicile sale şi propriile instituţii.
Această contribuţie apreciabilă a unui profesor român conectat complet la timpul său se poate oferi ca o lectură plăcută şi iluminatoare, presărată şi cu amintiri biografice personale care, împreună cu date şi analize, devin o aventură utilă a cunoaşterii unei ţări şi a ţinuturilor din Estul atât de apropiat, dar care, în multe privinţe astăzi, au devenit foarte îndepărtate.

Conf.univ.dr. Cristian UŢĂ, Universitatea Spiru Haret: Încep prin a spune că „România în zodia Cocoşului de Foc. Studii şi eseuri economice” este o carte ce merită citită. Autorul, economistul şi profesorul Mircea Coşea, fost ministru, de mai multe ori parlamentar şi parlamentar european, este o prezenţă constantă în mass-media din spaţiu România cu analize dintre cele mai pertinente privind în special dar nu exclusiv politica şi realitatea economică.
Cartea pusă la dispoziţia cititorilor italieni este o culegere de studii, articole şi eseuri scrise pe parcursul anilor 2016 şi 2017 şi cuprinde gândurile autorului referitoare la evenimente petrecute în România şi în lume în acea perioadă. Accentul este pus bineînţeles pe evoluţiile din societatea şi economia românească dar sunt abordate şi probleme relevante la nivel internaţional cum ar fi Brexit-ul, criza alimentară, independenţa energetică sau noile propuneri de modele de dezvoltare.
Una dintre ideile principale care se desprinde din lectura cărţii este aceea că originea dificultăţilor economice din România se găseşte în aplicarea unui mix greşit de politici economice. Un mix care a stimulat atât exportul conjunctural (caracterizat printr-o pondere excesivă a industriei mijloacelor de transport, realizat în special de producători străini, şi orientat preponderent doar spre câteva ţări din Uniunea Europeană) cât şi consumul bazat într-o măsură prea mare pe importuri şi a contribuit la accentuarea dezechilibrelor. Structura economică caracterizată prin ramuri şi activităţi producătoare de valoarea adăugată inferioară mediei europene (industrie de tip manufacturier fără input de cercetare, agricultură meteodependentă, deficit de inovare şi educaţie etc.) nu contribuie nici ea la atingerea unui ritm de creştere mai ridicat. Toate acestea s-au concretizat în paradoxul remarcat de profesorul Coşea că această creştere economică din anii 2013-2016 s-a desfăşurat simultan cu un proces de cantonare a României în zona subdezvoltării faţă de standardele europene (la indicatori precum mortalitatea infantilă, absenteismul şcolar, consumul cultural, numărul de medici şi paturi de spital la mia de locuitori ş.a. ne situăm pe ultimele locuri în UE). Drept urmare, pericolul ratării obiectivului strategic de convergenţă reală cu UE a devenit tot mai evident.
Din păcate, situaţia descrisă nu s-a modificat simţitor în anii ce au trecut de la publicarea cărţii. Asistăm chiar la o amplificare şi accelerare a acestor probleme în condiţiile crizei economice generate de actuala pandemie Covid-19. Astfel, analizele cuprinse în acest volum rămân de actualitate. Vreau să dau doar un singur exemplu. În articolul Uniunea Europeană, România şi legea salarizării unitare, profesorul Coşea afirma cu privire la efectele legii salarizării unice: „Creşterea mare a salariilor din sectorul public va determina migrarea forţei de muncă din sectorul privat-productiv spre cel public de servicii. Sectorul privat va avea grave probleme de adaptare, […] ceea ce va conduce la restructurări şi la reducerea capacităţii investiţionale. Numărul de falimente va creşte şi va scădea proporţional ponderea colectărilor la buget, ceea ce va pune sub semnul întrebării posibilitatea acoperirii chiar a creşterilor de salarii din sectorul public.” La momentul în care pregăteam această prezentare, asistăm la proteste ale poliţiştilor şi profesorilor legate chiar de „îngheţarea salariilor”.
Pentru cititorii italieni cartea este utilă întrucât prezintă o imagine aprofundată a evoluţiei societăţii şi economiei româneşti, imagine ce nu se regăseşte de obicei în mass-media din peninsulă, în ghidurile de călătorie sau pe Wikipedia.

Conf.univ.dr. Dragoş HURU, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Economie Teoretică şi Aplicată, Departamentul de Economie şi Politici Economice: Profesorul Mircea Coşea este unul dintre puţinii profesori de economie care se exprimă constant în spaţiul public despre problemele contemporane momentului. Profesorul reuşeşte să impună una dintre puţinele opinii cu expertiză în spaţiul public al discuţiilor despre probleme de actualitate ale sistemului românesc de economie. Profesorul Mircea Coşea trebuie înţeles în acest context în afara convingerilor sale doctrinare şi opiniile sale nu ar trebui ambiguizate prin confundarea lor cu disputele politicianiste. Este nevoie în oricare sistem de economie naţională de opiniile specialiştilor cu expertiză dovedibilă, prezenta carte este o culegere ce dovedeşte una dintre puţinele prezenţe constante ale unor astfel de opinii. Ambiţia de a se poziţiona oarecum în opoziţie cu întâmplarea de opinie şi cu datul cu părerea habarnistă continuă pentru Mircea Coşea şi prin prezenta culegere de studii şi eseuri ce acoperă perioade din anii 2016-2017, autorul nefiind la prima realizare de acest gen.
Ca în fiecare lucrare care devine deja o serie de culegeri de articole ce apar pe parcursul unor perioade care variază, autorul se arată preocupat de analiza unor diferite stări economice de moment în relaţie cu stări de echilibru sau de eficienţă economică determinate de către o atentă şi competentă analiză. Deşi redactate într-un stil accesibil publicului larg, specifice unor articole destinate publicării în jurnale pentru oricare public, textele lucrărilor din această serie nu se depărtează de identificarea şi scoaterea în evidenţă a unor subiecte consistente pentru discutarea posibilităţilor, înfăptuirilor şi dezideratelor de dezvoltare economică în România. Mai mult, autorul nu se dezminte şi arată pe tot parcursul luărilor sale de poziţie formaţia şi credinţa sa de profesor de economie. Experienţa de mulţi ani, a deţinerii şi exercitării unor catedre de cursuri de economie îl arată pe profesorul Mircea Coşea ca un neobosit dascăl ce predă prin această carte cititorului preocupat un model explicativ, aşa cum dânsul îl proiectează, coerent şi just ştiinţific. Textele prezentei lucrări par a fi alte luări de poziţie în spaţiul public, dar ele de fapt reprezintă adevărate studii de caz marcate de perspectiva doctrinară a autorului care se intenţionează a fi potrivită unui sistem de multiplicare a statusurilor economice şi sociale ale vieţii în sistemul economiei româneşti.
Culegerea de articole, preocupare curentă, permanentă a Profesorului, strânse ad-hoc în cartea prezentă permite eventualului cititor să înţeleagă într-o cogniţie proprie şi să îşi formeze o perspectivă despre ceea ce urmează ca o lume economică şi socială încă de acum, din pandemie. Suportul Profesorului prin această carte îi divulgă preocuparea permanentă pentru meseria de bază, aceea de profesor de economie, unul dintre puţinii cărora trăirile onirice vocale despre economie îi lasă să se facă auziţi. De aceea, autorul Mircea COŞEA este numit aici mai mereu-Profesorul.
Prezenţa unei asemenea activităţi în spaţiul ideilor vehiculate public în România are darul de a ordona harababura de poziţii motivate doar politicianist printr-o poziţionare ordonată cultural, cu metodă ştiinţifică, ce devine poate şi motivantă pentru toţi aceia, unii dintre ei foşti studenţi ai Domnului Profesor, care ar trebui să i se alăture cu acelaşi tip de iniţiative. Iniţiativele domnului Mircea Coşea devin astfel surse de potenţial de dezbatere cu efecte pozitive pentru toţi.