Lideri de opinie ai propriilor opinii

Ceea ce pare extrem de simplu, comunicarea, este o problemă foarte dificilă. Nu din cauza părerilor diferite, ci pentru că, de o vreme, s-a/am pierdut sensul cuvintelor şi deontologia.
Sigur, avem dicţionare la îndemână, dar, în general, par inutile, că doar ne naştem în limba română (!). Adevărat, dar, între timp, creştem şi odată cu noi ar trebui să se dezvolte şi vocabularul. Ar trebui. Dar, pe de o parte, nu cunoaştem toţi aceleaşi cuvinte, pe de alta, le dăm sensuri după ureche. Şi-atunci, noi nu comunicăm, nu, noi emitem opinii, indiferent de partenerul de dialog, de auditoriu, de cititor, de ascultător sau de telespectator.
Am căutat să aflu care este cuvântul care explică „persoana care emite opinii”. Opinent. Parcă nu se potriveşte. Parcă ar trebui ceva mai mult, mai apăsat. Poate: opiniolog, opinist, opiniator?! Tot nu-mi sună bine. În fine, nu trăim momentul când să ne ocupăm de amănunte lingvistice, deşi… „la început a fost cuvântul”.
Şi totuşi, în fiecare clipă ne întâlnim cu persoane care emit opinii. Cum să le zicem ca să ne înţelegem, ca să-i înţelegem? Pentru că ei sunt mult mai mult decât oameni care au o părere, o idee, o apreciere, ei sunt istorici, arheologi, cercetători arhivişti, psihologi, ba chiar şi psihiatri, critici de artă, pedagogi, medici, administratori şi câte şi mai câte. Ei construiesc teorii, de cele mai multe ori cu argumente şubrede, dar cu aplomb.
Ei nu au niciun dubiu că noi trebuie să-i ascultăm şi să ne „executăm”. Din expozeul celor mai vehemenţi, din păcate, răzbate ura. Partizani (foarte bine, trăim în democraţie, toată lumea are dreptul să fie de partea cuiva, să sprijine pe cineva, luptând pentru o cauză comună), furnizează axiome pe care însă ni le impun, se erijează în lideri. Deontologie?! Ca şi egalitatea! Ei se cred lideri, adică „personalitate dominantă într-un grup”. Lideri. Cu cât mai multe opinii, cu atât mai mulţi lideri. Sau invers.
Am căutat în dicţionar sinonime pentru „opinie”. Am vrut să găsesc şi cuvântul care explică „persoana care emite păreri”. Nu am găsit. Dar cineva zice aşa: „părerolog – persoana care emite informaţii, haotice sau absurde prin modul de exprimare, fără elemente de sustentaţie.” Ce să zic?! Sinonime!
Se foloseşte foarte des sintagma „lider de opinie” şi multe persoane îşi atribuie sau li se atribuie acest rol. Cine sunt liderii de opinie? În teorie, persoane care se bucură de o poziţie privilegiată şi recunoscută în cadrul unui grup, cu abilitatea de a se face plăcute, care îşi expun părerea mai des şi mai pertinent decât ceilalţi membri ai grupului, au informaţii corecte, originale, pe care cetăţenii mai puţin informaţi se bazează în luarea deciziilor. În practică, la noi?! Cei mai mulţi lideri de opinie se află în afara grupurilor. Ei sunt liderii de opinie ai propriilor opinii. (Mioara Vergu-Iordache)