Şcoala de acasă
Data:
7 iulie 2020
La acest final de an universitar, clopoţelul care anunţă vacanţa a sunat altfel. Şi nu neapărat pentru că amfiteatrele şi sălile de curs au fost de această dată goale, pe parcursul întregului semestru şi în sesiune, ci pentru că mediul universitar, asemenea învăţământului de toate gradele, a experimentat o nouă modalitate de studiu şi testare a cursanţilor. Fără freamătul de pe culoare, fără emoţiile întâlnirii faţă în faţă cu profesorii, fără discuţiile dinaintea intrării în examen sau de după acesta. Laolaltă, cadre didactice şi studenţi au traversat o perioadă de tranziţie destul de abruptă de la sistemul clasic, dialogic-conversativ, la un model bazat pe interacţiune online prin platforme informatice. Îndepărtarea fizică de băncile şcolii i-a afectat pe unii mai mult, pe alţii mai puţin, ceea ce rămâne însă după această experienţă, este ideea că, de acum înainte, procesul educaţional nu va mai arăta niciodată aşa cum îl ştiam. Nu este vorba despre o prăbuşire, ci despre o nouă paradigmă educaţională, care pare să câştige din ce în ce mai mult teren. Apar noi orientări, concepte şi perspective surprinzătoare, precum şcoala hibridă sau mişcarea pentru educaţie alternativă. Efectul este reajustarea şi reevaluarea ideii de învăţământ la distanţă, pe care cei mai mulţi îl considerau, până mai ieri, pe nedrept, o formă instituţionalizată de chiul.
Dacă în precedentele numere ale revistei am prezentat opiniile unor studenţi şi profesori de la Facultatea de Inginerie şi Informatică a Universităţii Spiru Haret, încercând să identificăm originea acestor puncte de vedere, în cele ce urmează vom descifra părerile şi gândurile cadrelor didactice de la alte facultăţi ale Universităţii, confruntate în această perioadă cu provocări la fel de incitante, mai ales în ceea ce priveşte derularea activităţilor practice, indispensabile anumitor specializări.
Întrebarea cheie a fost şi rămâne modul în care profesorii au perceput şi au estimat raportul dintre avantajele şi dezavantajele studiului şi examinării online.
Iată câteva dintre opinii:
Pentru unii studenţi este mai avantajos să lucreze de acasă sau de la locul de muncă şi să pregătească proiecte, referate, studii de caz şi teme pentru evaluare. Alţi studenţi au apreciat că este mai util să vină la facultate şi să discute cu profesorul lor sau cu asistenţii şi colegii de grupă, în vederea elaborării temelor şi proiectelor. Din punct de vedere al cadrului didactic, consider că este mai eficientă modalitatea de predare şi discuţie faţă în faţă la sală, deoarece discuţiile cu grupul de studenţi au dat rezultate mai bune la sală în anii trecuţi. În semestrul al II-lea, cursurile şi seminariile s-au desfăşurat în mod eficient pe platforma Blackboard şi în mediul online prin Google Meet. Au fost organizate mai multe sesiuni de consultaţii cu studenţii şi masteranzii. Personal, consider că varianta clasică este mai bună pentru discuţiile de grup cu studenţii şi masteranzii, însă, în condiţiile COVID 19, nu se poate proceda decât în mediul online (prof.univ.dr. Luminiţa Ionescu, Facultatea de Ştiinţe economice Bucureşti).
Mai avantajos şi eficient este online, dar nu mai adecvat (prof.univ.dr. Mihnea Claudiu Drumea, decan, Facultatea de Ştiinţe juridice şi Ştiinţe economice Constanţa).
De preferat varianta clasică, care are eficienţă maximă în procesul de instruire. De asemenea, este de preferat sesiunea clasică (prof.univ.dr. Georgeta Niculescu, decan, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport).
Este mult mai facilă pentru cadrul didactic examinarea de tip grilă. Pe de altă parte, interacţiunea directă cu studentul în sesiunea clasică oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor cunoştinţelor pe care le are studentul. Este mai eficientă metoda online Google Meet pentru desfăşurarea cursurilor, deoarece permite participarea cu uşurinţă (lipsa deplasării la sediul instituţiei, job etc.) a unui număr cât mai mare de cursanţi. Anumite laboratoare însă, pentru învăţământul vocaţional, necesită desfăşurarea orelor în sistem clasic (lector univ.dr. Adriana Amfim, Facultatea de Medicină veterinară).
Ambele metode prezintă avantaje şi dezavantaje, ideal ar fi o combinaţie. Cea mai bună variantă o reprezintă, pe lângă activitatea face-to-face, şi o creştere importantă a activităţii pe platforma Blackboard (prof.univ.dr. Roxana Ştefănescu, Facultatea de Ştiinţe juridice şi Ştiinţe economice Braşov).
Pentru că datele epidemiologice arată o evoluţie incertă a pandemiei, am încercat să aflăm cum văd cadrele didactice ale Universităţii Spiru Haret viitorul procesului educaţional şi desfăşurarea sesiunilor de examene în aceste condiţii şi care sunt măsurile de eficientizare a metodelor online de studiu şi testare, precum şi propunerile de creştere a interactivităţii în perspectiva continuării măsurilor de distanţare fizică. De asemenea, care este percepţia asupra sistemului de învăţământ hibrid – soluţia, la prima vedere, optimă pentru viitor.
Propunerea mea este că nu trebuie încărcate prea multe materiale pe platforma Blackboard, aşa cum s-a procedat în ultimele luni, studenţii fiind asaltaţi de o multitudine de lecţii, studii, speţe, legislaţie, rezumate, sinteze etc. Unii studenţi au apreciat că sunt prea multe materiale şi mesaje, astfel încât nu le pot citi sau studia. Cred că viitorul apropiat va demonstra eficienţa sistemului de învăţământ hibrid. Mulţi studenţi încă nu au mijloacele necesare pentru studiul online (prof.univ.dr. Luminiţa Ionescu, Facultatea de Ştiinţe economice Bucureşti).
Platforma Blackboard este eficientă pentru disciplinele teoretice. Învăţământul hibrid este o variantă care poate fi luată în considerare (prof.univ.dr. Georgeta Niculescu, decan, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport).
O mai mare complexitate, varietate, dar şi un nivel mai mare de atractivitate a prezentărilor şi solicitărilor adresate studenţilor! Sistemul hibrid, gestionat inteligent, este o soluţie de viitor (prof.univ.dr. Mihnea Claudiu Drumea, decan, Facultatea de Ştiinţe juridice şi Ştiinţe economice Constanţa).
În condiţiile mai sus menţionate, realizarea unui sistem modular de tip hibrid ar fi cel mai eficient pentru facultăţile vocaţionale. Cred că, în situaţia extinderii pandemiei, se poate discuta şi aplica sistemul hibrid, chiar şi pentru programele de studii vocaţionale. Cursurile, ca şi activităţile de seminar (pentru unele discipline) se pretează foarte bine pe platforma Google Meet. Laboratoarele unde interacţiunea profesor-student este necesară, ca şi necesitatea materialelor şi mijloacelor didactice specifice pentru anumite discipline, impun însă predarea de tip clasic (lector univ.dr. Adriana Amfim, Facultatea de Medicină veterinară).
Încercarea de a soluţiona prin metode online toate situaţiile nou apărute. Învăţământul hibrid este cea mai bună soluţie (prof.uni.dr. Roxana Ştefănescu, Facultatea de Ştiinţe juridice şi Ştiinţe economice Braşov).
Toţi repondenţii au apreciat eficienţa şi securitatea procesării rezultatelor prin platforma Blackboard, certificând încă o dată validitatea acestui sistem de studiu şi testare, dar, sesizând, în acelaşii timp, necesitatea unei aprofundări a funcţionalităţii acesteia de către studenţi, printr-un exerciţiu mai îndelungat.
Platforma Blackboard este deosebit de flexibilă şi eficientă, din păcate,studenţii nu o cunosc destul de bine şi au nevoie de mai mult timp pentru a învăţa toate opţiunile de pe platformă (prof.univ.dr. Luminiţa Ionescu, Facultatea de Ştiinţe economice Bucureşti).
Este o platformă intuitivă, nu foarte greu manipulabilă de către orice persoană care foloseşte un device de tip antroid sau PC/Laptop etc. Nu au fost probleme în utilizarea platformei Blackboard în cele patru luni de utilizare. Posibilitatea de monitorizare a studenţilor mi se pare o metodă foarte utilă de a-i atrage şi a-i motiva pentru a fi prezenţi la ore. De asemenea, consider că prin intermediul acesteia se pot pune la dispoziţia studenţilor mult mai multe materiale didactice decât se poate face prin sistemul clasic de predare „faţă în faţă” (lector univ.dr. Adriana Amfim, Facultatea de Medicină veterinară).
Referitor la modul de desfăşurare a activităţilor practice şi de laborator în condiţiile distanţării sociale care a impus eliminarea prezenţei la cursuri a studenţilor, cadrele didactice au găsit soluţii variate, de la metode ingenioase de efectuare a activităţilor de laborator prin mijloace interactive, până la amânarea acestor activităţi pentru luna septembrie.
Specificul disciplinelor pe care le predau mi-a permis realizarea de materiale didactice (pptx/grile/aplicaţii/retete etc.) pe care studenţii le-au accesat uşor. Conform fişei disciplinei pentru anul universitar 2019/2020 a fost o mică pondere a laboratoarelor care prevedeau activitate de tip experimental, pe care am reuşit sa o realizez cu alte mijloace pedagogice, astfel încât studentul să beneficieze de întreaga materie (lector univ.dr. Adriana Amfim, Facultatea de Medicină veterinară).
Pot fi aplicate soluţii informatice care să rezolve marea majoritate a situaţiilor care necesită prezenţă fizică (prof.univ.dr. Roxana Ştefănescu, Facultatea de Ştiinţe juridice şi Ştiinţe economice Braşov).
Situaţia activităţilor practice nu a fost rezolvată încă. Vom desfăşura activităţi de recuperare practică în septembrie (prof. univ.dr. Georgeta Niculescu, decan, Faculta-tea de Educaţie fizică şi Sport).
Ultima întrebare s-a referit, firesc, la modul în care facultăţile Universităţii se pregătesc pentru anul şcolar 2020-2021, în contextul actual generat de pandemie, dar şi de provocările noului sistem educaţional impus de aceasta.
În prezent, activitatea de înscriere se desfăşoară normal, iar la programul de studii CIG sunt mai mulţi candidaţi decât anul trecut. Apreciez că activitatea de admitere la programele de studii de licenţă şi master se va desfăşura în mediul online cu rezultate foarte bune, cadrele didactice şi studenţii sunt activi pe Facebook şi pe site-uri de socializare (prof.univ.dr. Luminiţa Ionescu, Facultatea de Ştiinţe economice Bucureşti).
Până în momentul de faţă, Facultatea a desfăşurat programul de înscriere online conform metodologiei de admitere (lector univ.dr. Adriana Amfim, Facultatea de Medicină veterinară).
Folosim toate mijloacele pentru a înlesni viitorilor studenţi accesul la programele noastre de studiu (prof.univ.dr. Mihnea Claudiu Drumea, decan, Facultatea de Ştiinţe juridice şi Ştiinţe economice Constanţa).
Admiterea se va desfăşura online, prin analiza documentelor şi a răspunsurilor primite în cadrul chestionarului (prof.univ.dr. Roxana Ştefănescu, Facultatea de Ştiinţe juridice şi Ştiinţe economice Braşov).
Admiterea se va desfăşura pe bază de dosar (prof.univ.dr. Georgeta Niculescu, decan, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport).
Nu putem decât spera că evoluţia situaţiei epidemiologice şi contextul economic general ne vor permite, spre toamnă, să spunem cu toată convingerea că „semne bune anul (universitar) are!” Eforturile studenţilor şi ale cadrelor didactice sunt îndreptate tocmai în direcţia asigurării, chiar şi în aceste condiţii neconvenţionale, a unui proces de învăţământ echilibrat, temeinic şi eficient.
N.B. Probabil pentru că nu şi-au cristalizat încă o strategie sau din motive legate de răgazul mai lung necesar unei aprofundate analize sau sedimentări, unele cadre didactice nu au răspuns întrebărilor adresate de redacţie. Vom publica cu celeritate opiniile acestora, imediat ce le vom primi, din dorinţa de promovare a unei corecte informări a cititorilor noştri, mulţi dintre aceştia posibili viitori studenţi ai Universităţii Spiru Haret. (Dragoş CIOCĂZAN)
Numărul 808
