Online sau prezenţă fizică? (II)

Online sau prezenţă fizică? Răspunsurile studenţilor au dezvăluit efectele imediate ale înlocuirii procesului educaţional clasic, bazat pe prezenţa la cursuri şi în sala de examinare, cu modalităţi alternative de studiu şi desfăşurare a sesiunii de examene, întemeiate pe interacţiune online. Ne-am fi aşteptat la un punct de vedere majoritar favorabil comunicării la distanţă, dar cei mai mulţi dintre repondenţi au apreciat că interacţiunea directă cu profesorul, în sala de curs sau chiar în sesiune, este de preferat dialogului în mediul virtual. Deşi platformele de studiu sau examinare creează un cadru optim pentru documentare şi stimularea creativităţii, cursanţii simt nevoia unui sfat, a dezbaterii, a workshopurilor, a îndrumării, a socializării.

Prof.univ.dr. Grigore Albeanu, decan al Facultăţii de Inginerie şi Informatică, sintetizează „la cald” origininea răspunsurilor, prin autoritatea legitimă conferită de incidenţa directă în procesul educaţional şi de examinare: Prin specificul său, programul de studii Informatică necesită multe activităţi practice, de laborator. La peste 80% dintre disciplinele programului, activităţile practice se desfăşoară cu maximum 15 studenţi, conform standardelor ARACIS, spaţiile de lucru fiind adecvate (minimum 2.5 mp pentru un student în laboratoarele disciplinelor de specialitate, respectiv, 4 mp la disciplinele experimentale). Doar cursurile se desfăsoară în spaţii cu 1mp per student. Odată cu intrarea în starea de urgenţă, au încetat toate activităţile practice, proiectele individuale sau în echipă. Unii studenţi au avut nevoie să-şi achiziţioneze calculator pentru că nu au mai avut acces în facultate.
Trecerea pe platforma Blackboard a fost o reală provocare, atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice. Pentru cadrele didactice noi sau externe facultăţii, efortul de implementare a lecţiilor în noul format a fost considerabil. De aceea, abia după 23 martie 2020, studenţii au început să acceseze materialele de pe platforma Blackboard (pentru completarea spaţiilor de lucru ale cursurilor deschise lucrându-se în ritm susţinut în săptămâna 15-22 martie). În perioada 12-22 martie, studenţii au beneficiat de resursele din Biblioteca Virtuală şi de corespondenţa prin e-mail cu cadrele didactice. Practic, în lunile aprilie şi mai activităţile s-au desfăşurat folosind platforma Google Meet (întâniri online) şi platforma Blackboard (sistem eLearning), pentru majoritatea disciplinelor. Unele cadre didactice au folosit şi Webex, Skype, Whatsapp. Din activităţile de monitorizare a participării studenţilor la activităţile desfăşurate prin metode alternative s-a constatat o creştere a prezenţei în noul context, mai ales în sistemul eLearning.

Din discuţiile cu anumiţi studenţi, aceştia ar fi dorit ca materialele didactice să aibă altă structură, să fie mai scurte, nu ca atunci când cursul se desfăşoară faţă în faţă. Este şi normal, deoarece programul de studii Informatică are materiale elaborate ca la învăţămîntul cu frecvenţă. Pentru învăţământul la distanţă, chiar standardele ARACIS au cerinţe specifice, inclusiv faptul că un tutor nu îndrumă şi nu evaluează mai mult de 25 de studenţi în cadrul activităţilor de seminar/laborator. Un alt specific al programului de studii Informatică are în vedere mecanismele de evaluare. Prin standardele ARACIS şi aprobarea consiliului facultăţii sunt prevăzute câte trei evaluări pe parcurs la majoritatea disciplinelor: evaluarea portofoliului de laborator la mijlocul semestrului (20%), evaluarea portofoliului de laborator la finalul semestrului (20%) şi evaluarea cunoştinţelor teoretice la mijlocul semestrului (10%). Cu excepţia unor discipline, cum este practica de specialitate, respectiv, elaborarea lucrării de licenţă, care sunt evaluate doar final (procent 100%), ponderea evaluării finale la celelalte discipline este de 50%. În condiţiile învăţământului faţă în faţă, evaluările portofoliilor se realizau direct pe calculator, studentul instalând şi demonstrând funcţionalităţile produselor software realizate. Evaluarea teoretică de la curs şi evaluarea finală din sesiune se desfăşurau prin lucrări scrise.
În noua situaţie, conducerea facultăţii a decis ca evaluările pe parcurs asociate portofoliilor să fie de tip temă de creaţie (assignment), evaluarea teoretică pe parcurs să fie de tip test complex grilă, evaluările finale la disciplinele teoretice să fie prin test grilă, iar pentru disciplinele tehnologice evaluările să fie prin rapoarte tehnice – temă de creaţie. Evaluările prin teste grilă au fost programate la nivelul grupei de studenţi, în ferestre de 4 ore, timpul de lucru fiind variabil, între 60 de minute şi 2 ore, în funcţie de disciplină. A fost permisă susţinerea examenului cu altă grupă, pe baza unei cereri transmise electronic pe adresa secretariatului facultăţii. Susţinerea examenelor a respectat procedura specifică aprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret. Dacă testele grilă au solicitat cadrele didactice în timpul elaborării subiectelor, în cazul temelor de creaţie efortul de evaluare a fost unul considerabil. Pentru fiecare student, proiectul trebuie descărcat şi instalate componentele necesare pe calculatorul profesorului, se face verificarea funcţionalităţilor produsului software sau a rezultatelor experimentale declarate, se transmite feedback studentului, iar apoi se stabileşte nota. Astfel, timpul de evaluare per proiect depăşeşte 45 de minute, uneori fiind necesare şi 2 ore, mai ales cînd studentul foloseşte resurse computaţionale diferite de ale profesorului.
În condiţiile evaluării a peste 70 de proiecte (maximum fiind de 100 per disciplină), timpul necesar a fost foarte mare. De aceea, această sesiune a solicitat foarte mult, atât studenţii, cât şi profesorii. Avantajul studenţilor a fost că au putut să încarce elaboratele într-o fereastră de timp de 12 ore pentru a evita eventuale probleme tehnice cu infrastructura TIC necesară conectării la platforma Blackboard.
Un aspect care a trebuit clarificat a fost generat de neîncrederea unor studenţi în securitatea platformei (fiindu-le frică că alţi studenţi ar vedea proiectele lor încărcate pe platformă), precum şi a unor colaboratori externi care aveau o imagine formată despre platformă ca urmare a unor mesaje din presă privind examinarea folosind platforma Blackboard. Pentru a clarifica situaţia, în două întâlniri separate (una cu toţi studenţii şi masteranzii, cu participare 60%, respectiv a doua cu toate cadrele didactice), folosind platforma Google Meet, a fost explicat mecanismul de funcţionare a platformei, faptul că în spaţiul unui curs doar materialele didactice, anunţurile şi forumul sunt vizibile tuturor, iar în spaţiile de încărcare a aplicaţiilor (portofoliu de laborator, tema de creaţie) are acces doar cadrul didactic şi evident sistemul SafeAssign pentru verificarea plagiatului. De asemenea, notele obţinute de studenţi nu sunt publice, la acestea are acces studentul, respectiv profesorul – singurul care validează toate evaluările şi stabileşte nota finală. De asemenea, sesiunea de examene, organizată în mod centralizat, cu sprijinul Departamentului IT al Universităţii Spiru Haret, a dus la creşterea încrederii în platforma eLearning Blackboard.
Drept bilanţ, putem spune că din punct de vedere al calităţii actului didactic nu au fost scăderi, acestea fiind evitate printr-un efort considerabil din partea cadrelor didactice. Ceea ce a suferit a fost activitatea studenţilor în proiecte de grup, aceştia fiind distanţaţi fizic, nu au putut realiza experimentele pe care le făceau în spaţiile facultăţii. Acest aspect se va reflecta şi în participarea lor la Sesiunea Anuală de Comunicări ale Tinerilor Cercetători din 26 iunie 2020, unde s-au înscris doar cu proiecte individuale.

Iată cum întrebările adresate studenţilor dezvăluie aspecte interesante şi extrem de utile, care pot constitui o punte între aceştia şi corpul profesoral, micşorând efectele distanţării fizice şi ale trecerii la sistemul educaţional alternativ. Dialogul este, şi în acest caz, singura soluţie viabilă, pentru că şi cel din bancă şi dascălul se află, de fapt, de aceeaşi parte a baricadei, în lupta pentru o educaţie completă, riguroasă, ca fundament al profesionalismului unei noi clase de specialişti. (Dragoş CIOCĂZAN)