Pe drumul cel bun – Poşta Română

Stimate domnule Aurelian Virgil Băluţă, începând încă din 1862, anul înfiinţării, Poşta Română a fost considerată partener social al statului şi, deopotrivă, al publicului. Există priorităţi şi proiecte de viitor care vor perpetua şi consolida acest statut?
Astăzi suntem partener al Statului în ceea ce priveşte distribuirea pensiilor şi a tuturor prestaţiilor sociale către acele categorii sociale care nu au acces la servicii bancare, de regulă din cele mai dezavantajate comunităţi. Suntem, de asemenea, partener în realizarea serviciului poştal universal, format din acele servicii de poştă pe care România trebuie să le asigure pe tot teritoriul ei.

Cum se regăseşte şi cum se reinventează Poşta Română în era Internetului şi a comunicării rapide prin e-mail? Mai are nevoie societatea românească de serviciile oferite de serviciul poştal public?
Suntem în plin proces de modernizare, inclusiv în ceea ce priveşte utilizarea Internetului şi a comunicării prin e-mail. Eu am colaborat cu multe organizaţii, private sau de stat. Pot să vă spun că nivelul de informatizare al funcţiilor interne din Poşta Română este peste media naţională din România. În curând veţi vedea progrese mari şi la capitolul informatizare a activităţilor comerciale. Un detaliu cred că este important: toţi colegii din echipa de management mânuiesc foarte bine instrumentele ITC de ultimă generaţie şi îşi doresc sincer generalizarea lor rapidă în Poşta Română.

Poate fi considerată Poşta Română, cu cei peste 25000 de angajaţi, cel mai mare angajator din România?
Da, Poşta Română este astăzi cel mai mare angajator din România. În acelaşi timp, Poşta Română este, aşa cum aţi remarcat şi dumneavoastră, una dintre întreprinderile din ţara noastră cu cea mai lungă tradiţie, din „aceeaşi generaţie” cu CEC. Ar fi normal să fie considerată un simbol naţional de care să mândrim şi la care să ne raportăm cu obiectivitate. Să analizăm puţin ce primesc, material şi moral, firmele etalon din alte ţări. Când vorbim de „interes naţional” nu putem omite compania Poşta Română, cu tot ce a reprezentat, ce reprezintă şi mai ales ce va putea reprezenta ea în viitor.

Cum faceţi faţă concurenţei firmelor de curierat şi de ce nu intră Poşta Română ca jucător activ pe piaţa comerţului online, o activitate cu creştere exponenţială în ultimii ani, cu precădere în ultimele două luni?
Veţi avea surprize plăcute în perioada următoare în ceea ce priveşte serviciile oferite de Poşta Română. Nu pot să dau acum amănunte. Avem o echipă excepţională la proiectarea noilor servicii. Directorul general, un foarte bun cunoscător al mediului de afaceri, analizează atent fiecare pas pe care îl facem. Nu uitaţi că facem proiecte pentru 25.000 salariaţi. Este ceva mai greu decât atunci când lansezi un serviciu nou pentru o firmă mică sau medie. Fiind companie de stat, echipa managerială de la Poşta Română stă cu o sabie deasupra capului: imputarea pierderilor din noile proiecte. Dar, în calitate de contribuabili nu vă faceţi griji, acest risc nu va opri procesul de lărgire a gamei de servicii oferite de Poşta Română. Vom fi un competitor tot mai puternic pe piaţa unor servicii conexe obiectului de activitate. Sigur, ne vom adresa în continuare inclusiv categoriilor defavorizate. Prin management performant vom păstra costuri şi preţuri mici.

Există, în viitorul apropiat, programe de investiţii strategice sau un plan de dezvoltare în domeniul infrastructurii informatice şi digitale, în cele peste 5500 oficii poştale din ţară?
Avem program de investiţii aprobat de organele statutare, avizat de un consultant de prestigiu internaţional, agreat de Uniunea Europeană, urmărit de Guvernul României. Programul cuprinde şi infrastructura informatică din oficiile poştale. Cine lucrează cu Poşta Română a văzut deja modificări.

Care este strategia pentru dezvoltarea reţelei de oficii poştale în mediul rural? Există un plan de investiţii în această direcţie, ştiut fiind că există sate sau comune unde serviciile poştale sunt suspendate, mai ales din lipsă de personal?
Avem acoperit întreg teritoriul naţional cu oficii poştale. Unde este deficit de personal am suplinit prin hărnicia personalului operativ şi eforturi mari de organizare. Vor intra în fluxurile informatizate inclusiv oficiile din mediul rural. Dacă nu am atins parametrii de modernizare mai avansaţi este pentru că am dat la bugetul statului, sub diferite forme, fondul de investiţii necesar.

Cum traversează Poşta Română actuala situaţie economică generată de pandemie? Cererea de servicii poştale a crescut sau s-a diminuat?
Colegii mei din zona operaţională au făcut adevărate minuni în perioada pandemiei. Probabil aţi aflat că am dat în două zile pensiile şi toate prestaţiile sociale în zonele „roşii”. În ţară am dat pensiile pentru luna aprilie cu cel puţin 3 zile înaintea Sfintelor Paşti. Prestaţiile sociale au fost date toate înaintea sărbătorilor pascale. A fost un semnal de normalitate foarte puternic pentru Statul Român. Am onorat parteneriatul de care vorbeam la început. Beneficiari ai parteneriatului au fost cei cărora le datorăm cel mai mult, pensionarii fără acces la servicii bancare, plus grupurile sociale beneficiare de prestaţii sociale.

Care sunt preocupările de viitor referitor la creşterea calităţii serviciilor prestate către cetăţeanul simplu care intră în oficiul poştal?
Dorim să oferim acelaşi nivel calitativ ca serviciile poştale din statele Uniunii Europene. Poate că sloganul „Vrem o ţară ca afară” va fi aplicabil nu peste mult timp serviciilor noastre poştale. Eu sunt sigur că putem. Avem oameni minunaţi, atât în zona operaţională, cât şi în echipa de management. Cum intri în companie, simţi că te apasă tradiţia deja seculară a Poştei Române şi-ţi doreşti să faci treabă bună. Probabil ştiţi însă că pot să apară oricând factori perturbatori… Sunt convins că cititorii avizaţi ştiu la ce mă refer. Sperăm ca presa să fie în continuare „aliatul adevărului” şi să ne susţină, noi fiind, în continuare deschişi dialogului.

Domnule Aurelian Virgil Băluţă, vă mulţumesc şi vă doresc succes în activitatea dumneavoastră! (Dragoş CIOCĂZAN)