Oraşul, spaţiu comun.Set de reguli post COVID.

Manifest pentru Bucureşti.

BAZA. Deschidem oraşul (https://debaza.ro/) şi unul dintre membri săi fondatori, arhitect Maria Duda, au mai fost prezenţi în paginile revistei, implicaţi fiind în numeroase proiecte a căror îndeplinire conduce la schim-barea Bucureştilor. Mereu în actualitate, au elaborat recent un excelent proiect – manifest (Un material BAZA. Deschidem oraşul cu sprijinul AMAIS. Autori: Maria Duda, Irina Belenyi, Caterina Roşca, Alexandru Belenyi, Matei Bogoescu  Iris Popescu.) intitulat Oraşul, spaţiu comun. Set de reguli post COVID. (https://debaza.ro/portfolio/items/orasul-spatiu-comun-set-de-reguli-post-covid/).

Întreb, mai în glumă, mai în serios, după ce l-am citit:
BAZA doreşte să participe la alegeri pentru Primăria Bucureşti?
Maria DUDA: Nu ne dorim candidatura la Primărie – dar oportunitatea de dialog şi colaborare transparentă şi deschisă, da
Cititorii noştri, cei care nu ştiu, sigur doresc să afle despre BAZA.
Cine-i BAZA. Deschidem oraşul?
Maria DUDA: BAZA a fost fondată în 2016 de patru arhitecţi, dintre care doi cu studii de master post grad în urbanism, şi un producător de film. Ulterior
am crescut cu un avocat, un istoric de artă şi încă o arhitectă. Asociaţia s-a clădit în jurul a, momentan, trei scopuri principale: cercetarea activă a oraşului şi proiectele de îmbunătăţire a lui, educaţia cu privire la designul urban, responsabilizarea tuturor participanţilor şi utilizatorilor de oraş, şi negocierea dezvoltărilor sustenabile şi incluzive, şi punerea în legătură a tinerilor pro-fesionişti prin facilitarea unei reţele profesionale urbane.
Ce face BAZA?
Maria DUDA: BAZA face cercetare şi consultanţă, proiecte de regenerare urbană, workshop-uri, dezbateri şi expoziţii, podcast-uri. Ne dorim să fim punte activă pentru societatea civilă, administraţie şi liceeni, studenţi sau tineri profesionişti interesaţi de implicarea în oraş.
Când acţionează?
Maria DUDA: Acţionăm la cerere, programat sau din proprie iniţiativă: suntem deschişi colaborărilor.
Cum procedează?
Maria DUDA: Cercetăm, cercetăm, documentăm, cercetăm. Aproape toţi avem experienţă didactică şi asta se vede în maniera în care acţionăm – mergem pe teren, desenăm, notăm, intervievăm, consultăm, petiţionăm, configurăm, propunem, învăţăm. Nu este un traseu singular, repetitiv, uneori ne împiedicăm, eşuăm, o luăm de la capăt.
Aşadar, ca locuitor al urbei, cred că proiectul Oraşul, spaţiu comun. Set de reguli post COVID ar putea fi un excelent capitol din programul unui edil al Bucureştilor. V-a căutat vreun candidat la vreo primărie, generală sau de sector? Dar dumneavoastră i-aţi căutat? Cum au răspuns?
Maria DUDA: Începând cu anul trecut am demarat, ca răspuns al propriilor experienţe şi nevoi, un proiect de investigare urbană a limitei conflictuale dintre pieton şi autoturism, care ulterior a luat amploare transformându-se într-o cercetare de design urban şi statut cultural al străzii bucureştene: Bucureştii în detalii. Am purtat discuţii în principal cu societatea civilă: Grupul de Iniţiativă Civică Kiseleff, care ne-au facilitat şi întâlnirea, la faţa aglomerată a locului, cu reprezentanţi ai Administraţiei Străzilor, Poliţiei Locale şi Primăriei sector 1, cu Grow Up Romania, am participat la grupuri de lucru organizate de USR – Oraş prietenos cu copiii, am avut prezentări către echipele şi unii candidaţi la alegerile locale. Acum, cu proiectul pietonalizării a şapte zone din oraş, investigăm alături de ARCEN efectele şi încercăm optimizarea şi armonizarea hărţilor şi comunităţilor locale vizate.
Colaboraţi cu alte asociaţii, organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale şi la alte proiecte?
Maria DUDA: Ghidul de faţă a beneficiat de input-ul absolut necesar al celor de la AMAis – e doza de noţiuni de design şi accesibilizare incluzivă de care are nevoie nu doar oraşul şi spaţiul său public, ci, la nivel comportamental, relaţional şi empatic, întreaga societate.
Împreună cu grupul de lucru din cadrul GIC Kiseleff, colega noastră Irina Niculescu Belenyi a conceput, dezbătut şi propus pentru bugetare participativă la Primăria Sector 1 câteva proiecte venite din partea comunităţii locale, vizând spaţiul public, siguranţa în trafic, monitorizarea poluării.
Fundaţia Comunitară Bucureşti ne este far şi sprijin în multe abordări asupra oraşului – ei ne-au oferit premiul şi finanţarea în cadrul Mobilizăm Excelenţa pentru Little Improvements, o scară urbană de acces la Galeriile Kretzulescu. Vechi prieteni şi consilieri permanenţi ne-au fost de la început Odaia Creativă/ Urban INC.
În cadrul emisiunii şi podcast-ului Experienţa Urbană încercăm să promovăm cât mai mulţi activatori ai societăţii civile sau ai spaţiului cultural urban al Bucureştiului – de la iniţiatori de şcoli noi de arhitectură la manuale de pregătire în caz de cutremur, de la apicultori urbani pasionaţi la arhitecţi şi ilustratori în căutarea istoriilor recente şi dispărute ale Bucureştiului sau ale oraşelor în declin, fotografi şi exploratori culturali, fundaţii ce construiesc case pentru cei care nu mai au, şi mulţi, mulţi minunaţi alţii.
Cât de optimistă sunteţi că noi, bucureştenii, ne vom bucura de roadele iniţiativei asociaţiei Baza. Deschidem oraşul?
Maria DUDA: BAZA a oferit prin acest ghid un pretext de discuţii – de activare a dezbaterilor din interiorul grupurilor deja active şi preocupate de cartierele proprii. Credem că este nevoie de explicare ilustrată a posibilităţilor largi de îmbunătăţire – mai ales ca niciuna dintre situaţiile prezente în ghidul nostru nu este apărută strict ca urmare a pandemiei – erau şi sunt probleme ignorate şi tolerate de mult prea mult timp, care au căpătat acum o aură suplimentară de urgenţă. Momentul este absolut prielnic pentru colaborare – nici grupurile singure nu pot acţiona, nici administraţia nu dispune de personal şi interes în sondarea individuală a problemelor locale. Împreună însă, şi ghidate de profesionişti, grupurile pot pune la dispoziţie cunoştinţele aprofundate ale propriilor locuri, spaţii, utilizări, rutine de folosire şi însemnătate, iar administraţia să ofere aparatul de testare şi implementare. Nu suntem oraş cu tradiţie de critică constructivă şi cercetare continuă – din contră, suntem deficitari la documentare şi mentenanţă, de aceea varianta relativ hei-rupistă a testării şi reconfigurării pe parcurs va trebui să fie atent navigată şi negociată pentru a nu descuraja pe niciunul dintre participanţii la experimente.
Mulţumesc! Succes! (Mioara VERGU-IORDACHE)

Oraşul, spaţiu comun. Set de reguli post COVID.

*Ca invitaţie la lectură a proiectului Oraşul, spaţiu comun Set de reguli post COVID şi la discuţii, vă prezentăm prologul, sumarul şi concluziile lui, dumneavoastră urmând să-l găsiţi, în întregime, pe pagina web a Asociaţiei Baza. Deschidem oraşul – debaza.ro

• DESCONGESTIONAREA SPAţIILOR PUBLICE DE ADUNARE (PARCURI, LOCURI
DE JOACĂ, PIEŢE AGROALIMENTARE, SPAŢII DE EVENIMENTE)
1. Strada ca spaţiu de joacă/ de festival/ de sport/ de buchinişti/ de piaţă volantă. Strada de joacă. Strada bazar. Strada piaţă volantă. Strada ca supliment spaţial al şcolii, grădiniţei, cinematografului, taberei. Strada ca spaţiu de amplasare şi participare la artă /2. Curţile şcolilor ca spaţii de sport/ 3. Grădinile instituţiilor ca spaţii publice/ Abolirea gardului / 4. Aşezarea parazitară/
5. Adoptarea străzii: parklet /6. Pietonalizarea străzilor de cartier
• DEGREVAREA TRANSPORTULUI ÎN COMUN
7. Încurajarea taximetriei/ uber/ car pooling/ 8. Simplificarea închirierii de maşini/ peer-to-peer car sharing/ 9. Încurajarea mijloacelor de livrare bazate pe curierat, mai ales pe curierat cu bicicletă, prin protecţie legală /10. Transformarea transportului public/ 11. Promovarea mersului pe jos / 12. Facilitarea mersului cu bicicleta în siguranţă
• ADAPTAREA TROTUARULUI şI A SPA-ţIULUI STRADAL PENTRU UTILIZAREA ZILNICĂ
13. Carosabilul ca shared space / 14. Crearea de alveole pietonale adiacente trotuarelor
• SIGURANŢĂ ÎN SPAŢIUL DESCHIS
15. Instalarea de senzori de poluare şi monito-rizarea lor permanentă, transparentă/ 16. Instalarea cişmelelor cu posibilitate de igienizare a mâinilor şi a toaletelor publice branşate la canalizare şi electricitate / 17. Instalarea de automate de urgenţă pe străzi / 18. Accesibilizarea domeniului public / informarea corectă şi constantă a publicului

”PROLOG
Principalul generator de trafic într-un oraş este legătura casă-loc de muncă. Până acum, ideea de work from home ca mijloc de decongestionare a oraşului nu a fost validată. Covid s-ar putea să fi rezolvat partea cu motivaţia, dar s-ar putea să lip-sească infrastructura. Oare pentru câţi oameni este plauzibil să lucreze de acasă? Au spaţiul necesar?
În timpul izolării, a devenit clară nevoia de spaţii deschise, sigure, incluzive, care să permită, în proximitatea locuirii, plimbarea, exerciţiile fizice, mici îndeletniciri agricole, o scurtă joacă în singurătate a câte unui copil sau cu fraţii, revederea familiei şi prietenilor de la distanţă sau un schimb de vorbe spre un balcon sau grădină. S-au convertit spaţii de parcare şi străzi în astfel de zone tampon. Serviciul de livrări a arătat că nu toate deplasările ne sunt necesare, scările de bloc s-au dovedit posibile spaţii de minimală interacţiune, preşurile de intrare au devenit zone de igienizare şi prag de distanţare. Această rearanjare a spaţiului razant deschide ocazia unei renegocieri la scară mai mare: cum ne aranjăm oraşul, relaţia privat – public, relaţia privat – privat în noii termeni, menţinând şi protejând democraţia spaţiului în preîntâmpinarea teritorializării sale?

CONCLUZII
Suntem adaptabili şi plini de resurse, noi toţi cei care alcătuim publicul acestui oraş. În lipsa unor măsuri coerente şi atent aplicate, fiecare îşi va găsi în continuare un mod propriu de a folosi oraşul, corect sau nu, cu grijă faţă de ceilalţi sau nu, cu consecinţe vizibile sau nu. Manifestul de faţă, departe de a fi exhaustiv, îşi doreşte să atragă atenţia asupra momentului propice pentru coagularea sub semnul responsabilităţii a tuturor celor care facem oraşul, public, administraţie, investitori, ofertanţi, profesionişti, critici, observatori, şi să pornim împreună negocieri spre căi dorite de dezvoltare.”