Învăţăm?!

Este COVID 19 un revelator pentru societatea românească?! Chiar dacă mai timid, activiştii politici au încercat să ”tragă pe spuza lor” partinică cauzele şi efectele răspândirii virusului la noi. Apoi, au descoperit ce ştia tot satul! Un număr prea mic de cadre medicale, de medici, în special epidemiologi, număr mic de paturi în spitale, Direcţii de Sănătate Publică (SDP) cu existenţe fantomatice, absenţa sau insuficienţa materialelor de protecţie a personalului medical şi a aparaturii medicale, absenţa sau numărul redus de teste. Dar nu au declarat explicit şi cu asumare că există destui cetăţeni români de circumstanţă, cărora nu le pasă, nici de ţara mamă, nici de ţara adoptivă, care ignoră legi naţionale şi internaţionale şi, până la urmă, bunul simţ. Nu stau să mă gândesc de ce. Şi odată ce am ”importat” virusul, din ignoranţă, incapacitate managerială, ambiţii politice fără sens, mândrie gratuită, constatăm că bâjbâim în numele drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În fine, e greu de administrat o ţară în criză în an electoral. Pentru că nu şi-a asumat nimeni să amâne anul electoral pentru o vreme când (cu ajutorul lui Dumnezeu!) vom fi fără spaima îmbolnăvirii şi cu economia repusă pe şine. Că, probabil, altele şi altfel ar fi fost măsurile luate.

Dar cine şi cum suntem noi, românii? Solidari, empatici, responsabili? Da, o parte dintre noi. Care s-au mobilizat să doneze bani şi bunuri, timp şi muncă, care au răspândit informaţii benefice, au chemat la raţiune şi la calm. Alte părţi?! Individualişti, egoişti, iresponsabili, antisociali. S-au emis reglementări, uşor neclare în primă fază, neluate în seamă, aşa cum nu este luată în seamă întreaga noastră legislaţie. A ieşit la lumină rapacitatea unora, care s-au grăbit să golească rafturile din magazinele alimentare şi din farmacii, abilitatea de speculanţi, indiferenţa faţă de posibilitatea de a-i îmbolnăvi letal pe vecinii, prietenii, rudele lor. Mulţi s-au distrat diseminând informaţii false, alarmiste, pentru destabilizarea calmului şi raţiunii. Şi toţi am remarcat că virusul nu ne întreabă câţi bani avem în bancă, nu întreabă ce poziţie socială avem, nu se interesează dacă suntem tineri sau bătrâni, femei sau bărbaţi.

Noi, până acum, ne-am arătat aşa cum suntem, nici mai buni, nici mai răi decât alţii. Deşi am avut/avem şansa să fim altfel, învăţând din greşelile celor mai repede atacaţi de virus.

Dar putem să învăţăm? În primul rând despre omenie şi solidaritate. Suntem „fiinţă superioară, socială, caracterizată prin gândire, inteligenţă şi limbaj articulat, prin poziţie verticală şi membre superioare apte de a efectua mişcări fine.”?! Eu cred că da. Şi gândirea, inteligenţa şi limbajul articulat, poziţia verticală ne vor conduce spre o schimbare esenţială în comportarea socială, vom deveni mai uniţi şi mai responsabili. (Mioara Vergu-Iordache)