Un liceu bucureştean duce cu mândrie mai departe numele lui Spiru Haret
Data de 5 septembrie 1913, când clasele divizionare din Liceul Matei Basarab se mută într-un local din Strada Brătianu nr.1 având o conducere proprie, poate fi considerată data de înfiinţare a unei noi şcoli, care va lua numele de Spiru Haret, în memoria celui numit vizionarul ministru al şcolii. Ulterior, a devenit liceu, din iniţiativa directorului Ştefan V. Nanul, fost student al lui Titu Maiorescu şi doctor în lingvistică cu o teză privind vocabularul istroromân, editată la Leipzig. Acesta a fost director al liceului în două perioade 1913-1920 şi 1926-1928.
La 12 decembrie 1918, din iniţiativa directorului Nanul, este organizată cea dintâi serbare închinată patronului şcolii, Sf. Ierarh Spiridon, devenită una dintre manifestările educaţionale tradiţionale ale colegiului, Ziua Absolventului. În 16 octombrie 1927 este inaugurat noul local al liceului, construit cu fondurile strânse şi de la asociaţia părinţilor elevilor. În noul spaţiu educaţional îşi vor desfăşura activitatea clase de Real şi Modern. Printre profesori merită amintit Dan Barbilian, iar printre elevii acelor ani pe C. Noica, I. Moisil, A. Elian.
În perioada comunistă devine liceu industrial. Vechii spirişti sunt înlocuiţi treptat de seralişti. Astfel începe să funcţioneze în corpurile vechi ale clădirii Liceul seral nr. 3 I.C. Frimu. Concomitent, elevii spirişti sunt risipiţi prin alte licee din Bucureşti. Pe amplasamentul din strada Italiană ajung lăzărişti, care formează, treptat, Liceul de băieţi nr. 9. Din anul şcolar 1954-1955, denumirea instituţională este Şcoala Medie nr.12.
Abia în anul 1965 se reia denumirea tradiţională: Liceul Spiru Haret Bucureşti. Din anul şcolar 1972-1973 este redus numărul liceelor teoretice, fiind create licee de specialitate. Aşa se explică cum a devenit Liceul de electrotehnică nr.5 Spiru Haret. Pentru practica de specialitate apar corpuri noi de clădire. În următoarele decenii liceul are o evoluţie complexă, dar contradictorie, fiind, pe de-o parte, păstrător al unui brand în educaţie, dar cunoscând şi momente de reflux.
Ca eveniment pozitiv se poate semnala seria de simpozioane şi expoziţii omagiale organizată în 1976, cu prilejul a 125 de ani de la naşterea lui Spiru Haret. La acel moment, Comisia Internaţională pentru Denumiri Selenare a Uniunii Internaţionale a Astronomilor înscrie, pe harta Lunii, numele lui Spiru Haret. Cu alte cuvinte, un crater de pe faţa nevăzută a satelitului natural al planetei noastre primeşte numele ilustrului cărturar.
După 1990 se revine la structura şi denumirea tradiţională a liceului, fiind reînnodate tradiţiile întrerupte. Printre cele mai importante activităţi întrerupte în respectiva perioadă se numără reluarea publicării revistei Vlăstarul, (înfiinţată în 1923) şi se revine la ziua de 12 decembrie ca sărbătoare a liceului sub denumirea tradiţională de Ziua Absolventului. În comunism, aceasta fusese serbată pe 2 decembrie.
Oficial, la 15 februarie 2000, Liceul Teoretic Spiru Haret devine Colegiul Naţional Spiru Haret – Bucureşti, ca urmare a iniţiativei domnului director Adrian Pascu.
Profesor de educaţie muzicală Mariana Comăniţa, director, Colegiul Naţional Spiru Haret: În anul 2013 am intrat în rândul Colegiilor Centenare, mai exact în Alianţa Colegiilor Centenare. Acest lucru ne obligă să avem şi o medie mare de admitere. Evident media variază de la an la an, dar în general este peste 9.30. În momentul de faţă avem toate profilurile teoretice. Clase de Real, trei de matematică-informatică cu o clasă de matematică – informatică bilingv engleză, două clase de ştiinţe ale naturii. La profilul Uman avem trei clase, două de ştiinţe sociale, dintre care una de intensiv engleză şi o clasă de filologie, în general intensiv franceză. În total cinci de Real şi trei de Uman pe nivel. Avem gimnaziu, cu câte o clasă pe nivel, cu studiu intensiv al limbii engleze.
Reporter: Ce activităţi extraşcolare derulează elevii Colegiului Naţional Spiru Haret?
Profesor Mariana Comăniţa: Avem nu doar o revistă a şcolii aşa cum aţi aflat de Vlăstarul şi de bogata ei existenţă. În ea au scris în decursul timpului nume celebre precum Alexandru Paleologu, Constantin Noica, Nicolae Steinhardt. Revista este foarte cunoscută, apreciată şi obţine premii la nivel naţional, la concursul de reviste şcolare. A avut o perioadă în care nu s-a publicat, dar a fost readusă la viaţă. Elevii sunt pasionaţi şi de scris, dar şi de tehnoredactare. A obţinut premii importante şi pentru felul în care se prezintă grafic. Sora mai mică a revistei este Mlădiţa, în care publică elevii de gimnaziu. La acestea se adaugă The Offspring, un fel de Vlăstarul în engleză. Apoi H’ Arret sur image, în limba franceză şi Timpul vlăstarelor, cea mai nouă publicaţie a colegiului nostru, respectiv o revistă de istorie. Revistele sunt coordonate de profesori, dar elevii se ocupă de scoaterea lor.
Profesor Mariana Comăniţa: Avem nu doar o revistă a şcolii aşa cum aţi aflat de Vlăstarul şi de bogata ei existenţă. În ea au scris în decursul timpului nume celebre precum Alexandru Paleologu, Constantin Noica, Nicolae Steinhardt. Revista este foarte cunoscută, apreciată şi obţine premii la nivel naţional, la concursul de reviste şcolare. A avut o perioadă în care nu s-a publicat, dar a fost readusă la viaţă. Elevii sunt pasionaţi şi de scris, dar şi de tehnoredactare. A obţinut premii importante şi pentru felul în care se prezintă grafic. Sora mai mică a revistei este Mlădiţa, în care publică elevii de gimnaziu. La acestea se adaugă The Offspring, un fel de Vlăstarul în engleză. Apoi H’ Arret sur image, în limba franceză şi Timpul vlăstarelor, cea mai nouă publicaţie a colegiului nostru, respectiv o revistă de istorie. Revistele sunt coordonate de profesori, dar elevii se ocupă de scoaterea lor.
Avem şi trupă de teatru. Trupa Alpha. Nu a avut continuitate în timp, dar s-a reînfiinţat de curând. Este coordonată de doamna profesor Angela Turculeţ, profesor de Limba şi Literatura Română, dar şi absolventă de UNATC.
Voluntariatul este foarte important pentru elevii noştri. Mulţi dintre ei aplică la universităţi din străinătate şi voluntariatul este un criteriu de selecţie, în dosarul lor. Sunt însă foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă în jurul lor, în comunitate. Avem o comunitate de voluntari se numeşte The Change hub. Hub-ul are şi un spaţiu la demisol. Spaţiul este amenajat de ei din donaţii şi ajutaţi de asociaţia de părinţi. Au proiecte de dezvoltare personală. Cheamă oameni din diferite domenii, care să îi călăuzească în viaţă. Proiectele de dezvoltare personală nu sunt singurele activităţi derulate de ei. Elevii se ocupă şi de strângerea de fonduri pentru alţi beneficiari. Acum doi ani au făcut un spectacol caritabil prin care au strâns fondurile necesare cumpărării unui scaun rulant performant pentru secţia de ortopedie a Spitalului Marie Curie. Mai avem şi concursuri de talente, trupă de muzică rock, care este foarte bună. Pentru că se apropie Dragobetele am conceput o cutie în care fiecare poate depune câte un bileţel pentru cineva drag din şcoală.
Ultimul lor proiect de anvergură a fost despre activitatea scriitoarei Nora Iuga, căreia elevii i-au dedicat o vitrină permanentă în liceu.
Trebuie remarcat faptul că avem elevi, care participă şi sunt premiaţi la faze naţionale şi internaţionale ale unor concursuri pe discipline de studiu, dar şi sportive. Amintind de sport trebuie să vă spun că avem o echipă de baschet foarte bună. Ultima realizare din 2019 este cea a calificării echipei la Campionatul Mondial de Baschet Şcolar, după ce în prealabil devenisem vicecampioni naţionali la Olimpiada de Baschet. Asta fiindcă echipa campionilor era a unui grup sportiv şi nu putea merge mai departe. Am mers noi în calitate de echipă de baschet de liceeni, în Grecia, şi a fost foarte bine.
În liceu se derulează diverse proiecte locale, naţionale şi internaţionale, care antrenează un număr mare de elevi şi cadre didactice.
O altă iniţiativă, cu tradiţie este organizarea anuală, începând cu 2008, a Concursului Naţional de Matematică Laurenţiu Panaitopol, în colaborare cu Societatea de Ştiinţe Matematice din România, Institutul de Matematică al Academiei Române şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Bacalaureatul este promovat de 99, 9 % dintre elevi. După absolvire, majoritatea se orientează, aşa cum am mai spus, spre universităţi din străinătate, dar şi către universităţi de top din ţară.
Bacalaureatul este promovat de 99, 9 % dintre elevi. După absolvire, majoritatea se orientează, aşa cum am mai spus, spre universităţi din străinătate, dar şi către universităţi de top din ţară.
Reporter: Se împlinesc pe 15 februarie 169 de ani de la naşterea lui Spiru Haret. Cum marcaţi acest eveniment important pentru şcoala românească?
Profesor Mariana Comăniţa: Marcăm această zi importantă prin Colocviile Haretiana. Mai exact printr-o sesiune de comunicări ştiinţifice pe diferite teme, sesiune ştiinţifică destinată profesorilor din toată ţara. Mai nou această activitate se desfăşoară în parteneriat cu Casa Corpului Didactic. (Ciprian C. VASILESCU)
Profesor Mariana Comăniţa: Marcăm această zi importantă prin Colocviile Haretiana. Mai exact printr-o sesiune de comunicări ştiinţifice pe diferite teme, sesiune ştiinţifică destinată profesorilor din toată ţara. Mai nou această activitate se desfăşoară în parteneriat cu Casa Corpului Didactic. (Ciprian C. VASILESCU)