Taberele de iarnă ale cercetaşilor

Pentru tinerii din România, lunile de iarnă sunt, în general, prilejul de a se bucura, mai ales în perioada sărbătorilor, alături de familii sau de a merge la munte în tabere de schi. Ceilalţi tineri îşi petrec timpul în vacanţa de iarnă cum consideră că este mai bine pentru ei. Există însă o categorie de liceeni şi de studenţi pentru care vacanţa de iarnă este prilejul ideal de a acumula noi cunoştinţe pentru viitor. Vorbesc, desigur, despre Cercetaşii României.

Pentru a înţelege cine sunt, dar mai ales cum sunt organizaţi, o să fac o scurtă trecere în revistă. Fondatorul mişcării cercetăşeşti, Baden-Powell (Robert Stephenson Smyth Baden-Powell), s-a născut la Londra în 22 februarie 1857 (ziua de 22 februarie este recunoscută ca Ziua Mondială a Cercetăşiei). După terminarea şcolii, Baden Powell alege cariera militară. În regimentul său, el încearcă să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activităţi distractive pentru ridicarea moralului trupelor. În 1907, între 27 iulie şi 8 august, organizează pe coasta de Sud a Angliei (insula Brownsea) o tabără pentru 20 de tineri în care promova prin educaţie nonformală spiritul de aventură, lucrul în echipă şi progresul personal prin forţele proprii. Acesta este momentul când ia naştere Cercetăşia, o mişcare ce va lua amploare deosebită, în scurt timp, în toate regiunile lumii.

În România, primele patrule de cercetaşi apar în 1913, la Bucureşti (fraţii Dimitrie/Dimmy şi Ioan/Nelly Dimăncescu, Săndel Bogdan, Ionel Andronescu, fraţii Ion, Bebe, Emil şi Vlad Berindei, toţi fiind elevi ai Liceului Lazăr. În data de 12 mai 1914, Asociaţia Cercetaşilor României a fost înfiinţată şi recunoscută în mod oficial în România. În timpul Primului Război Mondial, cercetaşii români au dat o mână de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenţi acolo unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafişti…. În memoria celor care au murit atunci, la Tecuci (judeţul Galaţi) a fost ridicat un monument, singurul din lume dedicat cercetaşilor.

În 1922, Asociaţia Cercetaşilor României devine membru fondator al Organizaţiei Mondiale a Mişcării Cercetăşeşti (World Organisation of Scout Mouvement – WOSM).

Abolită în 1937 de Regele Carol al II-lea pentru a crea Străjeria, asociaţia şi-a suspendat orice activitate.

Din 1990, Asociaţia Cercetaşilor din România şi-a reînceput activitatea şi, în 1993, devine singura mişcare cercetăşească din România reacceptată de WOSM la cea de-a treizeci şi treia Conferinţă Mondială a Mişcării Cercetăşeşti.

În 1993, Asociaţia Cercetaşilor din România devine Organizaţia Naţională Cercetaşii României (ONCR).

Dincolo de aceste repere importante din istoria Cercetăşiei, trebuie menţionat că un loc fundamental printre activităţile cercetaşilor îl ocupă şcolile de iarnă şi de vară ale acestora.

Practic, în timpul vacanţelor este momentul ideal pentru cercetaşi de a învăţa în natură, atât cum să se dezvolte armonios, cât şi să preţuiască muntele, resursele de toate tipurile, pădurea, animalele sau chiar să supravieţuiască cu mijloace minime o perioadă cât mai lungă, în sânul naturii. În acest sens, între 10 şi 12 ianuarie, s-a desfăşurat la Băile Olăneşti, Şcoala de iarnă – Scout Extreme Adventure 2020. La aceasta au participat 130 de cercetaşi temerari (11-14 ani) şi exploratori (15-18 ani), seniori şi lideri adulţi din şase centre locale ale Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României din Târgu Jiu, Bucureşti, Hunedoara, Drăgăşani şi Râmnicu Vâlcea.

Printre activităţile Şcolii de iarnă – Scout Extreme Adventure 2020 s-au numărat: instruirea cercetaşilor privind modul de acţiune în cazuri de avalanşe, acordarea primului-ajutor în accidentele care se pot produce în munţi iarna, ateliere de radiocomunicaţii, prim-ajutor, supravieţuire, pregătirea pentru drumeţie, cunoaşterea limbajului mimico-gestual, folosirea GPS, semnalizarea sol-aer. În drumeţia de 4 ore şi jumătate, realizată în apropierea staţiunii Băile Olăneşti, au fost prezentate şi exersate apoi de către participanţi: deplasarea prin zăpadă pe teren accidentat, folosirea unor materiale şi echipamente specifice, cum ar fi corzile, carabinierele, pioletul, colţarii etc. La locul de cazare, Hotelul Parâng, a avut loc un party cercetăşesc şi prezentarea unor momente artistice de către fiecare grup participant. Exploratorii au participat şi la un atelier de dezvoltare personală cu tema Stima de sine şi obiectivele personale.

Vacanţa de iarnă s-a încheiat şi pentru cercetaşi, care au revenit la şcoală cu o bogată experienţă personală, dar să nu credeţi că în perioada aceasta devin doar elevi şi studenţi, inactivi în zona cercetăşiei. Trebuie spus că a fi cercetaş înseamnă să înveţi foarte bine la şcoală, dar şi să te pregăteşti în paralel pentru viaţă, prin acest tip de activităţi nonformale. Se apropie cu paşi repezi ziua de 22 februarie, Ziua Mondială a Cercetăşiei, lucru care îi determină şi pe cei mai mici dintre cercetaşi să fie pregătiţi.

Dacă şcoala de iarnă de la începutul lunii ianuarie a fost dedicată exclusiv temerarilor şi exploratorilor, adică celor cu vârste cuprinse între 11 şi 18 ani, există şi Şcoală de iarnă pentru lupişori, adică cercetaşi cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani. Puterea imaginaţiei copiilor este maximă, iar aceştia ajung să inventeze personaje inspirându-se din poveşti, de la televizor, din viaţa de zi cu zi. La această vârstă, copiii se imaginează ca fiind eroi din poveşti sau animale – personaje din desene animate, dar ştiu destul de bine că este doar un joc şi-l acceptă aşa cum este. Aşadar, organizaţi în aceleaşi structuri, ca şi cei mari, respectiv în patrule, unităţi şi centre locale, cercetaşii lupişori se pregătesc în această perioadă pentru Tabăra de iarnă a lui Olaf.

Înainte de a vorbi despre evenimentul care se va derula între 23 şi 26 ianuarie la cabana Himalaya, de lângă Râşnov, judeţul Braşov, trebuie să vă mai spun că patrula, cea mai mică structură de organizare din cadrul cercetăşiei, adună la un loc între patru până la nouă cercetaşi din aceeaşi grupă de vârstă. Acesta este nucleul de bază al cercetăşiei. Membrii patrulei vor alege, în consiliul patrulei, elementele definitorii ale patrulei: şeful de patrulă (din rândurile membrilor patrulei), numele patrulei, strigătul/deviza patrulei, simbolul patrulei; suportul pentru simbolul patrulei este un fanion în formă de triunghi isoscel cu baza de 40 cm şi înălţimea de 25 cm.

Aşadar, bine organizaţi, 15 lupişori din Unitatea Colţ Alb, din cadrul Centrului Local Dimăncescu Bucureşti, însoţiţi de patru lideri adulţi se vor urca pe 23 ianuarie în autocar, cu destinaţia Cabana Himalaya, adică locul în care se vor caza, mânca şi învăţa timp de trei zile (atât cât va dura Şcoala de iarnă a lui Olaf). Printre activităţile la care vor participa micii cercetaşi se vor număra, ca în fiecare an: schiul, escaladarea unui perete artificial, echitaţie şi multe jocuri cercetăşeşti, atât în exteriorul cabanei, cât şi în interiorul acesteia. De departe, cel mai mare succes îl va avea Treasure hunting / Vânătoare de comori. Aici se vor vedea cu adevărat abilităţile micilor cercetaşi de a descoperi, în echipe, adică pe patrule, indiciile sădite în natură de liderii adulţi. Fiecare indiciu găsit îl conduce negreşit pe lupişorul cercetaş mai aproape de comoară… (Ciprian C. VASILESCU)