Conferinţa internaţională ICESBA 2019

Viitorul afacerilor
15-16 noiembrie 2019, Premium Wellness Institute, Bucureşti

Conferinţa Internaţională ICESBA2019 se află la a cincea ediţie, fiind organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, în parteneriat cu: Universitatea Yessenov – Kazakhstan, Universitatea Suffolk, Marea Britanie, Istituto Teseo Italia, Cyprus Science University, Cipru.

Preocuparea pentru problemele economice globale şi impactul lor asupra societăţii, organizaţiilor şi cetăţenilor a făcut ca ediţiile precedente să abordeze teme precum: creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, dezvoltare pentru o viaţă mai bună, regândirea economiei mondiale, privind spre noi orizonturi – economia circulară.

Tema de anul acesta şi-a focalizat atenţia asupra viitorului în afaceri, intenţionând să creeze un forum de discuţii care să surprindă laturi precum: sustenabilitatea şi afacerile viitorului, inovare şi competitivitate, economia socială şi creativitatea în afaceri, noi abordări manageriale precum şi rolul marketingului în viitorul afacerilor. Un loc aparte în tematica conferinţei l-au ocupat subiecte cum ar fi: profesiile viitorului, tendinţele pieţei muncii, factorii care contribuie la redefinirea coordonatelor pregătirii forţei de muncă, îmbătrânirea activă etc.

Mediul de afaceri este în continuă schimbare, noile dezvoltări economice migrând de la economia cunoaşterii la economia circulară, căutând continuu noi modele de afaceri care să facă faţă noilor provocări economice. Astăzi, oamenii de afaceri sunt întrebaţi tot mai des, despre impactul companiilor lor asupra societăţii. Consumatorii sunt mult mai conştienţi de problemele specifice mediului şi de rolul lor în modelarea afacerilor. Încrederea devine o „monedă de schimb” puternică în construirea şi consolidarea unor relaţii de afaceri solide.

Sondajul Deloitte Millenial 2018 dezvăluie faptul că astăzi consumatorii cred că principalul scop al afacerilor este de a „îmbunătăţi” condiţiile sociale. În 2020 se estimează că milenialii vor constitui 40% din totalul consumatorilor şi vor contribui semnificativ la vânzările anuale. În această situaţie, astăzi, profitul cu scop precis devine noua „normă” în afaceri. Întreprinderile sociale şi investiţiile cu impact social sunt guvernate de acest concept, determinând tot mai mult oamenii de afaceri să caute să construiască o imagine mai degrabă de implicare socială, decât de performanţă pentru afacerea lor.

La nivel strategic, companiile pun accent pe orientarea către sustenabilitate ca opţiune care să modeleze viitorul afacerii. De exemplu, Unilever a lansat, în 2010, planul de dezvoltare sustenabilă a modului de viaţă, având ca obiective: susţinerea a peste un miliard de oameni să îşi îmbunătăţească condiţiile de igienă şi de viaţă, reducerea impactului producţiei Unilever asupra mediului şi promovarea egalităţii de gen în fabricile sale. Cu toate că Unilever nu are un departament special pentru gestionarea responsabilităţii sociale, se pare că a ales să dezvolte un nou model de business având sustenabilitatea în centrul acestuia. A revoluţionat cumva Unilever acest sector? Nici vorbă, dar poate fi considerat un exemplu de urmat, deoarece ia în serios problemele legate de dezvoltarea sustenabilă şi s-a alăturat încă de la început tendinţei de translatare către economia socială.

Umanitatea se află la răspântie. Potrivit Edelmann Trust Barometer, 64% din populaţia globală se aşteaptă ca directorii de companii să se implice în acţiuni care să determine schimbarea socială, decât să aştepte pasiv intervenţia guvernelor. Peste 84% se aşteaptă ca managerii să influenţeze dezbaterile pe teme sociale, iar, în general, încrederea în mediul de afaceri rămâne la un nivel ridicat (52%) faţă de încrederea în aparatul guvernamental (43%). Aproape 90% din cele mai mari companii ale lumii raportează periodic despre iniţiativele şi performanţele lor în domeniul sustenabilităţii, folosind indicatorii stabiliţi de Global Reporting Initiative în octombrie 2016. Circa 9900 de companii din 160 de ţări ale lumii sunt membre ale iniţiativei UN Global Compact, care îşi propune să alinieze strategiile de afaceri cu ţelurile sociale şi cu susţinerea Sustainable Development Goals, iar responsabilitatea socială corporatistă se află în centrul atenţiei.

Nu lipsit de interes este şi faptul că afacerile vor fi definite în mare măsură de capacitatea de colaborare pe care o pot dezvolta în relaţiile globale. Tendinţe precum globalizarea rapidă, concurenţa feroce, schimbările sociale, noile tehnologii, caracterul limitat/epuizabil al resurselor vor forţa afacerile să se reinventeze continuu pentru a face faţă acestor provocări. Mai mult, inovările de natură tehnică, comercială sau financiară par să focalizeze atenţia tot mai mult, găsind un mediu propice de proliferare în parteneriatele în domeniul inovării.

Viitorul afacerilor trebuie văzut şi prin prisma noilor tipuri de parteneriate create să susţină şi să dezvolte creativitatea, să aducă împreună diferite grupuri de persoane, cu interese divergente, sau chiar să abordeze teme inedite, parteneriatele fiind văzute ca sursă de creştere, inovare şi legitimitate.

Inovarea deschisă se află în centrul acestor noi tipuri de colaborări, promovând, de exemplu, participarea cetăţenilor şi depăşirea divizării serviciilor publice, între „jucători” locali cu interese divergente. Datorită iniţiativelor multigrup, în anumite regiuni a apărut o tensiune creativă între sectorul public, cel non-profit şi mediul de afaceri, aceşti exponenţi având spaţii special dedicate întâlnirilor şi cooperării în vederea inovării sustenabile.

În afară de a crea valoare economică, afacerile creează şi valoare socială. Subiecte precum solidaritate, dezvoltare sustenabilă, dialog intercultural sunt idealuri prin care societatea penetrează mediul de afaceri şi formulează întrebări cu impact crucial asupra viitorului comun.

Fără îndoială, viitorul va fi scris de energiile regenerabile, inteligenţa artificială, nanotehnologii sau tehnologii digitale, însă va fi conturat şi de noile tipuri de parteneriate. În acest nou mediu, în care nicio poziţionare nu poate fi considerată definitivă, companiile trebuie să creeze noi sinergii cu partenerii sociali şi economici, să valorifice oportunităţi pe pieţele emergente cu potenţial ridicat de creştere sau dacă nu, fără a fi mult depăşite de competitorii care înţeleg să profite de aceste noi circumstanţe.

Pentru companii, viitorul este o experienţă la limita prăpăstiei, te schimbi, poţi să câştigi, rămâi la vechile modele de business, cu siguranţă pierzi sau eşti exclus de pe piaţă. Transformările mediului de afaceri aduc schimbări pe piaţa muncii. Astfel, noi competenţe şi aptitudini trebuie să fie dezvoltate de către învăţământul superior economic pentru a răspunde noilor cerinţe ale pieţelor emergente. Viitorul locurilor de muncă este în mare măsură dependent de evoluţia mediului de afaceri. Profesiile de astăzi sunt mult diferite de cele ale generaţiei anterioare, toţi, fără limită de vârstă, sunt supuşi unor transformări profesionale neaşteptate şi mai impredictibile ca niciodată. Zilele când lucrai peste 40 de ani în aceeaşi companie şi chiar te pensionai tot de acolo au apus demult; în prezent, statisticile americane spun că un lucrător rămâne pe aceeaşi poziţie, în aceeaşi companie, cel mult 4,2 ani. Mai mult, 35% dintre competenţele de care au nevoie lucrătorii, fără deosebire de domeniul economic, se vor modifica semnificativ. Ce este de făcut? Să înveţi, să te perfecţionezi şi iar să te reinventezi profesional. Ritmul rapid al schimbărilor în anumite profesii înseamnă că se manifestă şi o creştere semnificativă a cererii privind actualizarea competenţelor. Mai mult, educaţia antreprenorială şi de business ar trebui să schimbe abordarea, insistând pe personalizarea programelor de studii ca rezultat al cooperării cu mediul de afaceri. Cooperarea dintre mediul de afaceri şi învăţământul superior ar trebui să rezolve problema lipsei de angajaţi specializaţi în domenii de vârf de mare actualitate azi, dar şi în viitorul apropiat.

Cea de a 5-a ediţie a International Conference on Economic Sciences and Business Administration şi-a propus să aducă în atenţia mediului academic şi a publicului larg o serie de scenarii privind viitorul mediului de afaceri. Participanţii au provenit din ţări precum Marea Britanie, Italia, Grecia, Cipru, Kazakhstan şi România (Bucureşti, Braşov, Craiova), această ediţie polarizând interesul nu numai al cercetătorilor experimentaţi, ci şi al studenţilor şi tinerilor doctoranzi. Lucrările conferinţei au fost grupate în paneluri precum: sustenabilitate şi viitorul afacerilor, inovare şi competitivitate, economie socială şi afaceri creative, noi abordări manageriale, marketing şi job-urile viitorului.

Oaspeţi de seamă au onorat această ediţie

• Profesorul Hafiz T.A. Khan, profesor universitar la University West London, UK, şi cercetător asociat la Oxford Institute of Population Ageing, UK, a prezentat lucrarea Consumatorii vârstnici într-o societate îmbătrânită, din perspectiva socială a dezvoltării afacerilor. Consumatorii vârstnici au un comportament diferit, nevoi diferite, iar afacerile actuale nu par să întrevadă cât de mult vor fi afectate vânzările de îmbătrânirea populaţiei. Economia socială reprezintă o soluţie de angrenare a populaţiei vârstnice în activităţi de natură să le asigure o bătrâneţe activă, să stimuleze simţul utilităţii şi să contribuie la prosperitatea societăţii în care trăiesc şi care nu ar trebui împovărată de masive cheltuieli sociale, precum susţinerea populaţiei vârstnice exclusiv din fonduri de pensii.

• Prof. emerit Patrick Francis Gray, de la Ulster University, Belfast, UK, reputat specialist în dezvoltare urbană şi economia spaţiilor de locuit, a prezentat tema Inimi sociale şi Minţi de business: cum asociaţiile locative din UK au devenit afaceri sociale. Schimbarea, adaptarea afacerilor la tendinţele viitorului necesită o mai mare flexibilitate, o creştere a capacităţii de adaptare a companiilor, dar şi a organizaţiilor non-profit, orientate nu neapărat către profit, ci, mai degrabă, către identificarea nevoilor sociale şi construirea de afaceri sustenabile care să preia povara problemelor sociale de pe „umerii” statului.

• Viitorul în afaceri este direct condiţionat de globalizare şi fenomenul brain drain – a susţinut prof. Dababrata Chowdhury de la University of Suffolk, UK. Având o experienţă îndelungată în proiectarea şi managementul programelor de studii orientate către educaţia antreprenorială, atât în UK,cât şi în ţări precum Kazakhstan, Bangladesh, India. Migraţia tinerelor talente, mai ales datorită situaţiei precare a economiei din ţările de origine, are urmări catastrofale pe termen lung pentru ţările de origine. Cum să păstrăm tinerii creativi, ambiţioşi şi interesaţi de antreprenoriat în ţara în care s-au născut, au crescut şi s-au educat? Este o întrebare la care se caută încă răspunsuri, iar dezbaterile au fost destul de vii, numeroase întrebări din rândul audienţei fiind adresate vorbitorului şi, în egală măsură, tuturor celorlalţi panelişti. (Prof. univ. dr. Manuela EPURE)