O incursiune în ştiinţa viitorului

• Interviu cu conferenţiar universitar doctor Nicoleta Magdalena IACOB, director de departament, Facultatea de Inginerie şi Informatică

Reporter: Stimată doamnă conf. univ. dr. Nicoleta Iacob, a fi cadru didactic este un risc asumat, pentru că „a-i învăţa pe alţii cum să înveţe” este un demers care nu se încheie niciodată, implicând multe ore de studiu şi multă răbdare. Sunteţi de acord?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Absolut de acord! Acest concept, numit lifelong learning, se aplică mai întâi formatorilor, şi apoi tuturor celor care beneficiază de acest proces de instruire oferit de o facultate. În plus, fiind vorba de IT, actualizarea cunoştinţelor de specialitate se face într-un ritm accelerat, deoarece tehnologiile se schimbă de la un an la altul, iar cadrul didactic nu poate risca să rămână, tocmai el, în urmă.

Reporter: Relaţia profesor-student poate fi un factor major de influenţă asupra performanţelor şcolare? Dar asupra construirii carierei viitorului absolvent?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Relaţia profesor-student este baza procesului educaţional, şi de aici derivă, atât performanţa studentului, cât şi satisfacţia profesională a profesorului. Păstrând o legătură strânsă cu profesorul, orice student poate să-şi extindă abilităţile profesionale şi să formeze deprinderile care-i vor aduce succesul dorit în carieră. După facultate, profesorul poate recomanda absolvenţii pentru diverse poziţii în companiile din domeniu, ţinând cont de performanţele acestora. Astfel, cei care se fac remarcaţi prin realizări deosebite în anii de studiu beneficiază de o tranziţie simplificată către mediul profesional.

Reporter: Credeţi în sistemul de autoritate impus de unii profesori, bazat pe tandemul pedeapsă/recompensă, sau este mai importantă asimilarea cunoştinţelor şi însuşirea deprinderilor practice, prin abordări interactive?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Numit în literatura americană de specialitate carrot and stick, sistemul de autoritate se adresează în special vârstelor mai mici, după liceu fiind mult mai eficientă o abordare interactivă, bazată pe experienţa practică a fiecărui student la ore. Astfel se formează, atât spiritul de echipă, foarte necesar în profesie, cât şi rutina de a rezolva problemele diverse ridicate de cerinţele sofisticate ale clienţilor, după angajare. Independenţa profesională este un atu căutat de companii, deoarece eficientizează foarte mult procesul de management.

Reporter: Le vorbiţi studenţilor despre gestiunea bazelor de date. Cât de important este acest curs astăzi, în contextul noii ordini economice?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Volumul de date produs şi consumat de economia digitală creşte exponenţial, iar bazele de date tradiţionale deja au lăsat locul unor abordări inovative, bazate pe stocare distribuită şi procesare masiv paralelă. Cursul de baze de date este unul dintre pilonii formării unui viitor specialist IT, deoarece foarte puţine categorii de aplicaţii software nu utilizează vreun tip de bază de date, fie că vorbim despre aplicaţii mobile sau desktop, dar mai ales dacă este vorba de cele bazate pe infrastructuri de tip cloud.

Reporter: Cum sunt studenţii Facultăţii de Inginerie şi Informatică a Universităţii Spiru Haret? Vă întreb pentru că aceştia au participat la foarte multe competiţii şi au câştigat, în ultimii ani, numeroase premii, pe care vă rog să le enumeraţi.
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Sunt studenţi pasionaţi de tehnologie, în primul rând, deoarece vin aici pentru a se pregăti pentru cariere precum cea de dezvoltator de aplicaţii, administrator de sisteme şi reţele sau de baze de date, dar şi arhitect software. Mai ales, sunt bine conectaţi la diverse surse de informaţii, datorită telefoanelor inteligente, şi sunt foarte deschişi la nou, asimilând foarte rapid materia predată la cursuri şi laboratoare.

Studenţii noştri au participat la multe competiţii pe care le-au şi câştigat. Dintre aceştia, i-aş aminti pe Robert Balaurea şi Petru Kovaci, care au fost nominalizaţi şi premiaţi în cadrul evenimentului Gala Tineretului 2018, iniţiat şi organizat de Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti.

Reporter: Asistăm la tranziţia de la societatea industrială la noua economie bazată pe robotizare şi automatizare. Este pregătit învăţământul superior actual, în particular, Universitatea Spiru Haret, să facă faţă acestei provocări?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Viitorul aparţine, cu siguranţă, tehnologiilor inteligente, iar România se poate mândri cu una dintre cele mai puternice companii din domeniu, UiPath – care are sediul chiar în Bucureşti. Universitatea Spiru Haret este foarte deschisă la nou, a abordat aceste teme la Atelierele Interactive organizate în cadrul facultăţii noastre, a încurajat studenţii să participe la prezentările organizate de această companie şi profesorii să deprindă aceste tehnologii, chiar eu însămi fiind printre primii dezvoltatori certificaţi de UiPath în România. Luând contact cu cele mai recente progrese în domeniu, studenţii vor fi mai bine pregătiţi să lucreze cu, şi chiar să dezvolte astfel de soluţii.

Reporter: Informatica poate face faţă singură provocărilor erei postindustriale sau va fi nevoie şi pe viitor de colaborarea între specialiştii diverselor domenii?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Informatica nu este un domeniu de sine stătător, ci a devenit o componentă cheie a aproape tuturor sectoarelor economice, de la transporturi (aeriene, rutiere) la agricultura inteligentă şi administraţia de stat. Ţări avansate tehnologic, precum Estonia, au introdus cu succes, de ani buni, cetăţenia electronică şi culeg roadele acestor măsuri avangardiste. Aşadar, specialiştii din foarte multe domenii (marketing, inginerie, psihologie etc.) vor colabora cu informaticienii pentru a construi soluţii inteligente, scalabile şi performante pentru economia viitorului.

Reporter: Credeţi că informaticianul şi specialistul IT, tind să devină „zeii” lumii moderne?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Nu zeii, ci arhitecţii societăţii digitalizate, care are la bază sistemul nervos bazat pe tehnologie. Lumea modernă este în dezvoltare accelerată tocmai datorită posibilităţilor deosebite oferite de avansul IT din ultimii ani. Datele reprezintă noul petrol, spun vizionarii, iar domenii precum Inteligenţa Artificială, Big Data, virtualizarea şi ecosistemele Cloud – care formează substratul pentru aşa-zisul Internet al lucrurilor (IoT), vor fi direcţiile care vor defini lumea viitorului, în care studenţii noştri îşi vor desfăşura activitatea.

Reporter: Unii teoreticieni afirmă că „epoca coşurilor de fum” s-a încheiat şi urmează o nouă etapă, în care computerul va deţine supremaţia. Este un viitor posibil?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Este sigur! Întrebarea pe care ne-o putem adresa ar fi dacă nu cumva suntem deja acolo? Conceptul cel mai popular astăzi este a 4-a Revoluţie Industrială (Industry 4.0), care suprapune tehnologia inteligentă peste procesele de producţie şi control ale producătorilor de bunuri materiale, şi oferă o integrare a tuturor jucătorilor din acest domeniu într-un ecosistem performant, scalabil şi foarte adaptabil, capabil să facă faţă concurenţei din ce în ce mai strânse pentru atenţia consumatorilor contemporani.

Reporter: Apreciaţi că, la un moment dat, computerul ar putea înlocui omul sau va fi nevoie şi în viitor de pasiunea, intuiţia, creativitatea şi inteligenţa umană?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Este foarte puţin probabil ca noi să trăim acea etapă, dar este clar faptul că Inteligenţa Artificială de nivel 3 (numită şi superinteligenţă) este un obiectiv absolut tangibil în viitor, odată ce sistemele dotate cu capacitatea de autoperfecţionare vor deveni realitate. Poate fi vorba de 50 de ani sau mai mult, dar evoluţia calculatoarelor cuantice poate aduce surprize nebănuite deocamdată. Însă, partea sentimentală a umanităţii, chiar dacă ar putea fi oarecum mimată de o maşină, este foarte greu de crezut că va putea avea substanţă. Ceea ce defineşte fiinţa umană este dualitatea raţiune-sentimente, şi testul Turing nu spune nimic despre acestea din urmă… Maşinile nu au emoţii, deci nu pot dezvolta sentimente. Aşadar, computerul poate înlocui cu succes omul doar în anumite activităţi, nu în totalitate.

Reporter: Informatica a devenit un fetiş naţional?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Cred că ar fi mai precaut să spunem că a devenit un sector cu foarte mare importanţă în economia românească actuală (5,9% din PIB) şi cu foarte bune oportunităţi de creştere pe viitor. Companii renumite vin la noi să recruteze specialişti, deoarece există mulţi tineri foarte bine pregătiţi, capabili să înveţe şi să se adapteze rapid, având şi pretenţii salariale reduse faţă de cei din Statele Unite sau din vestul Europei. Astfel, piaţa locală de IT-işti capătă formă şi unii dintre cei care au lucrat pentru multinaţionale ajung să-şi fondeze propriile firme, unii cu fonduri europene, şi să atingă succesul aici, alături de familie şi prieteni. În sprijinul lor, există departamentul USH Pro Business, care le oferă consiliere de specialitate şi îi pune în contact cu oportunităţi valoroase din mediul de afaceri.

Reporter: Computerul cuantic operează prin controlul particulelor fundamentale, cum ar fi fotonii şi electronii, într-un mod total diferit de computerele folosite astăzi. Cum vedeţi viitorul acestei tehnologii?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Viitorul începe azi, ca să cităm un celebru film. La CES-ul din ianuarie a avut loc lansarea comercială a Q System One de la IBM, primul model care părăseşte laboratorul şi se adresează industriei (CERN şi ExxonMobil fiind printre primii interesaţi). Evident, fiind încă emergentă, tehnologia nu va înlocui în viitorul apropiat sistemele clasice din centrele de date, dar se îndreaptă hotărât în acea direcţie. Vom vedea rezultate spectaculoase în următorii 20 de ani, în domenii precum simularea fenomenelor astronomice, dezvoltarea de noi tratamente medicale sau criptografie avansată. Dar primii paşi au fost făcuţi, iar giganţi precum Google investesc în această tehnologie pentru a culege roadele când se va maturiza.

Reporter: Sunteţi de acord cu teoria conform căreia generaţiile care se instruiesc acum sau cele care urmează vor suferi un declin emoţional, dar şi unul al valorilor din cauza informatizării excesive?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Dacă ar fi aşa, am putea spune acelaşi lucru despre generaţiile care au fost martore popularizării automobilelor, avioanelor de linie, sau televiziunii. Noutăţile tehnologice pot părea copleşitoare la început, dar generaţiile devin din ce în ce mai familiare cu ele încă din primii ani ai vieţii, deci adaptarea va fi mai rapidă decât în trecut, deoarece mentalitatea este deja formată. Cu ajutorul tehnologiei putem fi informaţi în permanenţă, putem transmite emoţiile literalmente cu viteza luminii şi putem întări relaţiile interumane de la un continent la altul. Iar scara valorilor nu are de ce să fie afectată de informatizare, deoarece calculatorul devine coleg de muncă, preluând sarcinile repetitive, sau constituie interfaţă către realitatea virtuală. Oamenii rămân umani, doar că devin mai conectaţi şi mai eficienţi în viitorul digital. Nu vor fi prea curând înlocuiţi de aceste unelte specializate.

Reporter: Putem compara generaţiile de studenţi? Ce individualizează actuala generaţie?
Conf. univ. dr. Nicoleta Magdalena IACOB: Este greu de făcut o comparaţie, deoarece fiecare generaţie are specificul ei, entuziasmul şi idolii ei. Actuala generaţie este, cu siguranţă, una foarte conectată cu tehnologia şi foarte receptivă la modalităţi de instruire inovative, care presupun cursuri în format electronic, medii de simulare pentru aplicarea cunoştinţelor şi schimbul de informaţii aproape instantaneu între colegi. Astfel, faţă de acum zece ani, sursele de informare au devenit mult mai bogate şi mai elocvente (m-aş referi doar la cursurile video), oferind studenţilor posibilitatea de a urmări materialul de studiu în ritmul propriu, de oriunde ar fi – datorită reţelelor mobile de mare viteză şi telefoanelor inteligente pe care majoritatea le deţin.

Reporter: Vă mulţumesc! (Dragoş CIOCĂZAN)