Colegiul Naţional Mihai Viteazul

Nu este o şcoală uşoară, dar este cu folos!

În 1993 am terminat clasa a VIII-a şi, ca orice absolvent al unei şcoli generale am intrat în febra examenelor de admitere la liceu. Locuiam foarte aproape de Liceul Mihai Viteazul, dar renumele său de şcoală foarte bună şi impozanta clădire m-au determinat să nu validez această opţiune. Mi-au trebuit 26 de ani să îmi fac curaj să intru în prestigioasa instituţie. Desigur, acum scopul era altul. Acela de a afla cât mai multe despre Colegiul Naţional Mihai Viteazul şi de a-i încuraja pe viitorii elevi să nu procedeze ca mine.

„Prima denumire pe care a avut-o Colegiul Naţional Mihai Viteazul a fost Gimnaziul Mihai cel Mare, în 1867, când principele Carol I a semnat decretul înfiinţării. Şcoala apăruse în 1865, ca o consecinţă a reformelor iniţiate de Alexandru Ioan Cuza. În acel an, mai multe clase de elevi urmau să intre la gimnaziu. Aşa au apărut acele clase divizionare, adică desprinse din Liceul Sfântul Sava. Una dintre aceste clase avea să devină, doi ani mai târziu (1867), Gimnaziul Mihai cel Mare. În anii care au urmat, gimnaziul a funcţionat în mai multe spaţii din Capitală, mai mult spaţii improprii pentru învăţământ, cu dotări precare. În 1894, gimnaziul se transformă în liceu. Denumiri au fost mai multe, respectiv: Mihai cel Mare, Mihai Bravu, Mihai Viteazul. În 1921, acestei clădiri i se pune piatra de temelie, iniţial fiind concepută pentru o şcoală cu opt clase. Proiectul va fi dezvoltat, iar în 1927 liceul primeşte acest sediu. În 1995, Legea Educaţiei Naţionale permite transformarea unor licee în colegii. În 1996, din Liceul Mihai Viteazul ne transformăm în Colegiul Naţional Mihai Viteazul. Denumirea de colegiu a fost atribuită în general unităţilor de învăţământ care nu au doar nivel liceal, ci şi gimnaziu şi şcoală primară. În momentul de faţă, suntem în primele cinci unităţi de învăţământ preuniversitar din Bucureşti. Clădirea noastră este datată în aceeaşi perioadă şi se asemănă foarte mult ca arhitectură cu cea a Colegiului Naţional Dimitrie Cantemir. În ţară, în fiecare judeţ există câteva clădiri cu arhitectură asemănătoare, specifică perioadei interbelice” – mi-a spus, la începutul discuţiei noastre, domnul profesor de fizică Sever POPA, directorul colegiului, punctând istoria unităţii şcolare.

Reporter: Care sunt principalele motive pentru care absolvenţii claselor a VIII-a caută Colegiul Naţional Mihai Viteazul?
Profesor Sever Popa: Suntem în grupul celor patru colegii, între care concurenţa este acerbă: Colegiul Naţional Sfântul Sava, Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr şi Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu. Ca şi cei de la Vianu, avem doar secţie de real. Ei au doar matematică- informatică, noi avem şi ştiinţele naturii. Celelalte două colegii au şi secţie de uman.
Suntem în top 5, ca să nu zic top 4 licee bucureştene, fiindcă avem profesori foarte buni, foarte mulţi olimpici, dar şi rezultate foarte bune la nivelul tuturor elevilor noştri. Bacalaureatul este promovat în proporţie de 100% şi, foarte important, toţi absolvenţii noştri merg mai departe în învăţământul superior. Mai exact, către cele mai prestigioase universităţi din România şi din străinătate. Nu doar că reuşesc să intre acolo, ci se remarcă prin nivelul foarte ridicat de pregătire pe care îl au.
Reporter: Înţeleg că de ani buni funcţionaţi doar cu secţie de real, cum sunt structurate clasele?
Profesor Sever Popa: Avem zece clase pe nivel, din care, începând de anul acesta, avem două de ştiinţele naturii şi opt de matematică-informatică. Dintre cele opt de matematică- informatică, avem două de intensiv limba engleză şi una de informatică intensiv.
Reporter: Care a fost ultima medie cu care s-a intrat anul acesta la Colegiul Naţional Mihai Viteazul?
Profesor Sever Popa: Mediile de admitere au fost 9,49, la ştiinţele naturii, unde am avut 56 de locuri disponibile, şi 9,42 la matematică- informatică, 224 locuri. Există un clasament publicat de minister cu cele mai căutate specializări. Din păcate, lumea care îl citeşte nu se uită în întregime la acesta. Cea mai căutată specializare, unde sunt 28 de locuri, este normal să aibă media cea mai mare de admitere, faţă de o specializare cu 280 de locuri.
Reporter: Ce se întâmplă cu elevii care au reuşit să intre la Mihai Viteazul, pot ei să ţină pasul cu ce se întâmpla aici?
Profesor Sever Popa: Cei mai mulţi, da. Trebuie să recunosc că este necesar să facă eforturi. Chiar dacă nu toţi elevii au nevoie de meditaţii, majoritatea părinţilor le pun meditaţii. Ideea e că cei care vin la noi ştiu din start că nu este o şcoală uşoară, dar că este cu folos. Majoritatea sunt bucureşteni, dar avem şi elevi din provincie. Anul acesta avem 17, dintre care 9 sunt din Ilfov, care este şi nu este considerat provincie.
Reporter: Mi-aţi spus că sunteţi membru fondator al Asociaţiei Colegiilor Centenare. Ce înseamnă acest fapt?
Profesor Sever Popa: Da, am fondat această asociaţie împreună cu celelalte trei colegii enumerate anterior, dar şi cu altele din ţară. Iniţial, am fost 27 de licee, care acum 11 ani am fondat asociaţia, iar acum suntem 63 de unităţi şcolare, care fac parte din Asociaţia Colegiilor Centenare. Urmează să primim noi membri, fiindcă multe licee cu predare în limba română din Transilvania, apărute după Marea Unire, vor împlini în curând 100 de ani. În cadrul asociaţiei, încercăm să promovăm unele valori comune, dar şi un mod de lucru specific pentru şcolile noastre. Una dintre idei este autonomia unităţilor şcolare. Asta însemnă posibilitatea de selectare a corpului didactic, o anumită independenţă în organizarea examenelor de admitere, o libertate în selectarea curriculumului şi aşa mai departe.
Reporter: Pentru că aţi vorbit de curriculum, ce activităţi extracurriculare şi extraşcolare au elevii dumneavoastră ?
Profesor Sever Popa: Suntem gazda, de opt ani, la noi în şcoală, unei Conferinţe Internaţionale cu tema Modelul Naţiunilor Unite din Bucureşti (Model United Nations of Bucharest – MUNOB), în general în perioada vacanţei de Paşti, fiindcă pregătirea unei asemenea manifestări implică numeroase resurse. Elevii organizează conferinţa după modelul conferinţelor din străinătate, unde participă an de an şi elevii Colegiului Naţional Mihai Viteazul. Avem trupă de teatru, club de debate. Elevii sunt implicaţi şi în acţiuni de voluntariat. Mai mult, ca să înţelegeţi că sunt extrem de conectaţi la tot ce se întâmplă în jur, elevii noştri, deşi sunt toţi la secţia de real, după terminarea liceului se orientează în carieră spre facultăţi cu cele mai diverse profiluri. Mulţi merg către Facultatea de Medicină, alţii către Drept, Actorie, Arhitectură. Evident, cei mai mulţi absolvenţi se îndreaptă către facultăţile cu profil tehnic, iar 10-15% merg în străinătate pentru studii universitare.
Reporter: Ziua liceului va fi în curând, fiind vorba de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cum o să aniversaţi 154 de ani de existenţă ?
Profesor Sever Popa: De ani de zile, organizăm Şcoala pe dos, adică, faţă de şcoala tradiţională, unde profesorul organizează activităţile, în ziua respectivă lucrurile se schimbă şi elevii se ocupă de tot. Nu este cazul anul acesta, fiindcă avem o situaţie specială. Îi găzduim, nu se ştie până când, pe profesorii şi elevii de la Colegiul Bilingv George Coşbuc, colegiu a cărei clădire este în reparaţii. Elevii lor învaţă la noi în schimbul doi.
Reporter: Ce le transmiteţi elevilor din România la început de an şcolar?
Profesor Sever Popa: Nu uitaţi că în mâinile voastre stă viitorul ţării! Adică totul va depinde de pregătirea voastră şi de atitudinea pe care o aveţi în raport cu munca. (Ciprian C. VASILESCU)