Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni

Vatra – Străşeni (Republica Moldova)

Cu toţii am simţit româneşte!

• România a fost prezentă la Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni cu 80 de participanţi.
Sărbătoare mare a fost la Complexul Cultural Vatra, din raionul Străşeni, Republica Moldova: Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni (14 – 15 sep-tembrie), care a avut ca scop promovarea şi conservarea valorilor culturale autentice româneşti, un real mijloc de comunicare şi solidaritate, atât între generaţii, cât şi între localităţile înfrăţite din Republica Moldova, România, Ucraina şi Serbia.

Consiliul Judeţean Ilfov, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ilfov, a răspuns invitaţiei Centrului Cultural Vatra din Străşeni cu întreaga echipă, coordonată de către doamna director Alexandrina Niţă. Partea artistică a fost reprezentată de către îndrăgitul interpret Fuego, de Irina Loghin şi Eugenia Moise Nicolae (Asociaţia Zestrea), de la Clinceni. Ansamblul artistic Doina Ilfovului, coordonat de coregrafa Daniela Mândroc, a fost prezent cu Căluşul şi la parada ansamblurilor artistice din România, la hora mare a înfrăţirii românilor de pretutindeni, dar şi cu o suită de jocuri româneşti. Primăria oraşului Buftea şi Centrul Cultural Buftea au oferit sprijinul pentru pregătirea frumoaselor costume ale Ansamblului artistic Doina Ilfovului. Pe scenă au mai urcat şi două grupuri de copii din Ţigăneşti (Republica Moldova) şi Piscu (România), care au cântat pe versuri de Grigore Vieru şi muzică de Ion şi Doina Aldea Teodorovici. Unul dintre momentele emoţionante a fost atunci când îndrăgitul interpret Fuego şi maestrul Eugen Doga au urcat împreună pe simbolul Podului Înfrăţirii de la Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni, de la Vatra. Într-o unică vibraţie, toţi românii au aplaudat şi au ridicat steagurile româneşti în aer. Cel de al doilea moment emoţionant a fost când Fuego şi Irina Loghin au interpretat melodia Valurile vieţii. Şi prezenţa marelui actor Florin Piersic pe scenă a făcut ca mii şi mii de români prezenţi la acest festival să strige de bucurie, aplaudând prelung.
Alături de aceşti artişti minunaţi s-au aflat membrii Caravanei meşteşugurilor de la Piscu (comuna Clinceni) condusă de Virgil Scripcariu, care a lucrat, la atelierele de olărit, linogravură, fierărie şi pictură pe vase ceramice. În vecinătatea acestora au mai fost prezenţi copiii din judeţul Ilfov care au obţinut premii la Olimpiada Naţională a Meşteşugurilor de la Sibiu, unde s-au organizat ateliere de pictură şi expoziţii cu cele mai bune lucrări de pictură şi artefacte meşteşugăreşti. Dintre aceşti mici artişti plastici, îi putem menţiona pe Matei Maria Andrada (clasa a VIII-a), Maria Voicu (clasa a VIII-a), Ioana Denisa Tudorache (clasa a IV-a), de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Ion Vişoiu din Chitila; Alexandra Ruxandra Ticu (clasa a VIII-a), Maria Teodora Gheorghiţă (clasa a VII-a), Alexandru Mihai Florea I. (clasa a VII-a), de la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Buftea; Cristian Călin Popescu (clasa a VI-a), de la Liceul Teoretic Ioan Petruş din Otopeni. Măştile de Cuci din Brăneşti, create de elevul Cristian Popescu au impresionat în mod plăcut spectatorii curioşi. Echipa elevilor – pictori a fost coordonată de profesoara Mariana Badea de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Ion Vişoiu din Chitila şi profesoara Roxana Marcela Popescu de la Liceul Teoretic Ioan Petruş din Otopeni.
Manifestările s-au desfăşurat simultan pe trei scene, astfel încât sărbătoarea a cuprins întreg spaţiul Complexului Vatra. Bucătarii au încins grătarele, iar meşterii populari şi-au scos pentru public lucrările de artizanat. La Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni au participat peste 200 de delegaţii din toată România şi Republica Moldova. Ele au fost formate din reprezentanţi ai autorităţilor locale, colective etno-folclorice, meşteri populari şi bucătari iscusiţi, care au venit aici să arate specificul cultural şi tradiţional al neamului românesc. Pe scena mare a Complexului au urcat artişti cu renume, precum Irina Loghin, Fuego, Nicolae Glib, Surorile Osoianu, Orchestra Lăutarii a maestrului Nicolae Botgros. Printre invitaţii speciali au fost şi legendarul actor Florin Piersic, dar şi compozitorul Eugen Doga. Organizatorii evenimentului au susţinut că diversitatea culturală a poporului românesc a fost reprezentată cu cinste de către toate provinciile istorice româneşti, prin folclor, tradiţii, port naţional şi bucătărie. Aici se adună toată suflarea românească, aici, în Republica Moldova. Este un fel de unire simbolică, o refacere a României Mari, care se produce pe fundalul culturii şi tradiţiilor noastre – a spus Nicolae Federiuc, organizator. Vrem să ne apropiem cât mai mult de cultura românească, de folclorul autentic, dar şi de bucatele tradiţionale. Vrem să transformăm Complexul Etno-Cultural Vatra într-un tărâm românesc, a zis şi Grigore Sîrbu, unul dintre organizatori.
În premieră, în cadrul festivalului a fost organizată o Reuniune festivă a autorităţilor locale din România şi din Republica Moldova, care au abordat mai multe subiecte de interes comun. Am considerat că e foarte important ca aceşti funcţionari să se întâlnească între ei, să se cunoască, să se înfrăţească, să pună bazele unor proiecte transfrontaliere. (Nicolae Federiuc). Manifestarea a fost onorată şi de prezenţa Excelenţei Sale, domnul Daniel Ioniţă, ambasadorul României la Chişinău. La încheierea lucrărilor reuniunii, echipa Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ilfov a lansat volumul Patrimoniul UNESCO din România pe înţelesul tuturor (vol.1). Conceptul cărţii aparţine istoricului de artă Adriana Scripcariu, căreia i s-au alăturat, în calitate de autor, respectiv coautori ai unor capitole, etnoco-reologul Silvestru Petac, de la Muzeul de Etnografie al Transilvaniei (Cluj), şi Ana Iuga, de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Prezentarea a fost făcută de către autoarea Adriana Scripcariu şi preşedinta Comisiei UNESCO din Moldova, Varvara Buzilă,. De asemenea, a mai fost lansat volumul România – În TOP a autorului George V Grigore. Primită cu bucurie de către toţi participanţii la reuniune, această lansare s-a încheiat cu o sesiune de autografe din partea autorilor, dar şi oferirea în dar a acestor volume.
Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni de la Vatra a avut ca scop, printre altele: implicarea românilor din toate regiunile istorice, dar şi a reprezentanţilor altor etnii, alături de care am convieţuit secole la rând, pentru a valorifica tezaurul istoric şi cultural al neamului; crearea unei punţi de comunicare şi solidaritate, atât între generaţii, cât şi între localităţile înfrăţite din Republica Moldova, România, Ucraina şi Serbia, prin promovarea şi conservarea valorilor culturale autentice; evidenţierea coloritului folcloric din toate regiunile istorice ale neamului nostru, printr-un spectacol de dans şi muzică, oferit de ansamblurile folclorice de pe cele două maluri ale Prutului; promovarea bucatelor tradiţionale, pregătite după reţete autentice; organizarea unor zone expoziţionale, care vor include produse artizanale autentice româneşti şi elemente ale portului tradiţional din tot spaţiul românesc; crearea unor spaţii tradiţionale, specifice fiecărei regiuni istorice româneşti, unde vizitatorii au făcut fotografii memorabile; atingerea unui record internaţional privind organizarea celei mai mari parade a portului tradiţional românesc din toate judeţele, municipiile şi oraşele României cât şi din raioanele, oraşele şi satele Republicii Moldova. Festivalul este necesar, atât pentru oamenii din România, dar mai ales pentru cei din Republica Moldova, care nu au mai avut ocazia până acum să cunoască România din această perspectivă. Faptul că cel mai important eveniment pentru şi despre români din întreg spaţiul românesc s-a desfăşurat în Republica Moldova şi nu în interiorul graniţelor actuale ale României îi conferă o şi mai mare încărcătură simbolică. Asta deoarece Republica Moldova se află la confluenţa unor mari interese geopolitice, iar identitatea românească a populaţiei majoritare din acest spaţiu reprezintă una dintre cele mai mari probleme politice şi ideologice, care îi ţine până azi pe români captivi la ei acasă. Ceea ce a fost la festival nu este politică, este o chemare la pace şi dragoste frăţească, cu convingerea că legătura dintre românii de pretutindeni se raportează, în primul rând, la cultura şi tradiţiile care ne reprezintă. Scopul de bază al Festivalului a fost de a arăta că, în pofida unor mici diferenţe ce ţin de grai, port sau obiceiuri, am fost şi suntem acelaşi neam, prin urmare, trebuie să rămânem uniţi, cel puţin la nivel spiritual. Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni face ca limba, cultura şi identitatea poporului nostru să fie preţuite, apărate şi promovate. Dar cel mai important pentru toţi a fost prezenţa la Vatra, nume simbolic, pentru a putea trăi pe viu aceste emoţii.
Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni a fost o continuare a celui mai grandios eveniment dedicat împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 – Centenar Fest. Festivalul Cultural al Românilor de Pretutindeni, ediţia 2019, s-a dovedit a fi un eşantion de timp şi spaţiu în care suntem, totuşi, uniţi! (George V. GRIGORE)