Mulţi ştim Istoria unei plăcinte de Costache Negruzzi, iar cine nu o ştie oricând o poate afla! Şi mai ales poate constata, cu durere, cu tristeţe, că timpul stă în loc! Nu ne luăm în serios. Nu putem discuta despre idei, fapte. La noi nu contează CE, contează CINE. Şi dacă nu ne place CINE, nu are importanţă CE.
Campania pentru alegerile europarlamentare este pe final. Ar fi fost momentul în care să ştim cu toţii pe cine, de ce, pentru ce punem ştampila pe unul sau altul dintre cei care ne solicită votul. Să ştim la ce ne vom aştepta din partea lor. Ar fi trebuit să le arătăm că nu ne interesează cearta, înjurătura, acuzaţiile, scandalul lor. Să-i respingem pe toţi aceia care ne transformă în galeria unui spectacol grotesc. Indiferent de culoare politică, de apartenenţă la unul sau altul dintre grupurile politice, la acest scrutin este vorba despre România, români, Europa, europeni.
În aceste zile ar fi trebuit să aflăm despre noi în contextul unei Uniuni Europene bulversate de evenimente naţionale şi internaţionale, de conflicte politice, economice, sociale, culturale. Unde ne situăm, dincolo de festivisme, de spuză trasă pe turta proprie, în condiţiile în care făina nu-i a noastră! Să discutăm serios despre iniţiativă, muncă, implicare, inteligenţă, patriotism. Să ignorăm păgubosul partizanat, nici măcar politic!
Cu o oarecare detaşare de rău augur pentru români, aplaudăm propuneri de sancţiuni pentru ţara noastră, propuneri care nu vin din partea unor îngeri! În fiecare dintre ţările Uniunii Europene se întâmplă lucruri bune şi rele! Îmi pare însă că suntem singurii care ne externalizăm neîmplinirile, care aplaudăm critica venită de la alte tribune decât tribuna naţională! Sigur, facem multe greşeli, sigur, avem multe de învăţat, dar nu este normală asumarea rolului de „oaie neagră” de către România! Fiecare ţară îşi promovează valorile, face eforturi interne să-şi remedieze greşelile, valorificând inteligenţa, hărnicia, buna-credinţă naţională. Noi?!? Suntem în carnaval. Sunt din ce în ce mai mari faliile din societatea noastră: între cei care înţeleg dacă şi cât de importantă este o sută de lei la salariu şi/sau pensie care „se dă” şi cei care ştiu că nimic nu „se dă”, ci totul se dobândeşte prin muncă într-o economie, societate liberă, bazată pe adevăr şi justiţie, pe încredere, pe optimism, pe iniţiativă. Scopul apartenenţei la marea familie europeană este să ne ajute să recuperăm rămânerile în urmă, să sporim gradul de educaţie, de civilizaţie, să îmbunătăţim sistemul sanitar, infrastructura, încrederea în noi înşine.
De aceea trebuie să alegem în cunoştinţă de cauză români dispuşi să muncească pentru România, nu pe aceia care…Cu iaurt, cu gugoşele, (dar, iată, şi cu manele), te făcuşi vornic, mişele! – indiferent de partid. (Mioara Vergu-Iordache)