În disputa dintre Preşedintele României şi Parlament referitoare la Bugetul de stat m-am gândit să prezint argumente din managementul privat.
Pentru adoptarea Bugetului de stat este nevoie de voinţa a două părţi: Parlamentul României şi Preşedintele României. Seamănă foarte mult cu ceea ce în dreptul privat se numeşte „un act bilateral”. Bugetul nu poate să fie adoptat numai prin votul Parlamentului.
În managementul privat, când o parte are nevoie de consimţământul alteia, poartă o discuţie cu aceasta. În situaţia în care nici una dintre părţi nu poate impune celeilalte părţi voinţa sa, aşa cum este cazul raportului dintre Parlament şi Preşedinte, partea care iniţiază un raport juridic nou se adresează celeilalte părţi şi poartă discuţii cu aceasta. În cazul în care una dintre părţi are obiecţii la raportul juridic, cealaltă face concesii pentru a ajunge la consens. În cazul imposibilităţii unui consens nu se încheie tranzacţia sau dacă este un parteneriat de tip captiv (părţi în relaţii impuse una cu cealaltă din motive obiective) se ajunge la instanţa de judecată.
Să luăm un exemplu concret!
O firmă de comerţ cu amănuntul care vrea să cumpere o marfă de la un depozit (firmă de comerţ cu ridicata) trimite mai întâi o comandă. Numai dacă primeşte confirmarea că îi poate fi livrată marfa se deplasează la sediul depozitului să plătească şi să ridice marfa. Se poate deplasa direct la depozit dacă firma de comerţ cu ridicata (en-gros) a comunicat către terţi sub orice formă (site propriu, anunţuri în media, pliante etc) faptul că are stoc suficient de mare şi livrarea se face fără programare. Nu vom întâlni în relaţiile din mediul privat, ca în cazul relatat, firma de comerţ cu amănuntul să trimită reprezentant la sediul depozitului fără accept prealabil. Dacă totuşi, din eroare, firma de vânzare cu amănuntul trimite o maşină la depozit fără confirmare prealabilă şi este refuzată, nu dă în judecată firma de comerţ cu ridicata.
În cazul Bugetului de stat pe anul 2019, având în vedere cerinţa ca Preşedintele să-l promulge, era firesc să existe o consultare prealabilă a sa de către coaliţia majoritară din Parlament. Reprezentanţii forului legislativ ar fi aflat observaţiile Preşedintelui şi ar fi discutat modul în care cerinţele sale pot fi transpuse în Bugetul de stat. Este firesc ca atunci când Parlamentul nu ia în calcul punctul de vedere al Preşedintelui, divergenţa să fie soluţionată de Curtea Constituţională, ceea ce se va întâmpla. Managerii din mediul privat ştiu că soluţia unei instanţe presupune timp, iar timpul costă bani. Pentru a nu-l irosi, managerii privaţi negociază din timp tranzacţiile, astfel încât să nu se ajungă la blocaje. Se pare însă că reprezentanţii coaliţiei majoritare nu înţeleg că şi în managementul public soluţia unei instanţe, oricare ar fi ea, presupune costuri ataşate timpului pierdut. De asemenea, aceeaşi lideri politici cred că un act pe care trebuie să apară aprobările a două instituţii, Parlamentul şi Preşedintele, este suficient să conţină acordul numai al uneia dintre acestea, cealaltă parte fiind obligată să-l aprobe aşa cum l-a primit.
Vorbind despre întârzierea Bugetului de stat nu trebuie uitată data la care proiectul său a fost adoptat de Guvern şi data votului în Parlament. Între termenul limită cerut de lege pentru adoptarea Legii Bugetului de stat şi cel la care a avut loc efectiv aprobarea acestuia pentru anul 2019 a fost o… bine-meritată vacanţă parlamentară!
Peste normele legale se află cele morale. Este firesc ca în cazul întârzierii intrării în vigoare a Bugetului de stat pe anul 2019 să se plângă cei vinovaţi? Da, în politică este posibil. Se aplică formula lui Lenin hoţii strigă hoţii! Aici are înţelesul că cei vinovaţi fac de regulă cel mai mare zgomot pentru o eroare pe care chiar ei au comis-o. Formularea respectivă este perfect valabilă în cazul întârzierii Bugetului de stat al României pe anul 2019: coaliţia majoritară nu l-a întocmit şi aprobat la timp, nu a ţinut cont de observaţiile Preşedintelui, dar ar fi vrut să intre în vigoare cât mai repede. (Conf. univ. dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ)
Numărul 808
