- Prof. Sorina CREŢU, director al Liceului Teoretic Mihail Sadoveanu: Sunt mândră că las ceva viitorului! Lăsăm aceşti tineri, care vor fi adulţi capabili, să ne aprecieze munca!
Profesoara Sorina Creţu, director al Liceului Teoretic Mihail Sadoveanu, spune că şcoala are o relaţie permanentă cu comunitatea, căci „şcoala nu este a mea, deşi îmi place să spun şcoala mea, fiindcă îmi desfăşor cu plăcere activitatea aici, dar şcoala este a comunităţii, sigur a Primăriei Sectorului 2 a Municipiului Bucureşti şi, desigur, a Ministerului Învăţământului. Şcoala este aliniată, este ancorată în problemele curente! Nu avem un număr foarte mare de olimpici, dar încercăm să ajungem la Olimpiada Naţională. Eu consider că şi participarea la Olimpiada Naţională, în fazele finale, la anumite discipline reprezintă pentru elevii noştri un lucru foarte bun. Acordăm un interes deosebit şi disciplinelor artistice şi competiţiilor sportive sau pur şi simplu unui atelier de creaţie. Dacă elevul câştigă acolo, la atelierul de creaţie, un premiu deosebit, el neprovenind dintr-un liceu vocaţional, cu atât mai mult elevul trebuie admirat pentru pasiunea lui. Faptul că el învaţă la nivel teoretic orice disciplină şi apoi încearcă să-şi dezvolte ceea ce crede că îl reprezintă în societate este un semn bun!
Reporter: Doamnă director, s-au întâmplat multe lucruri în Liceul Mihail Sadoveanu în ultimele două decenii, care sunt cele mai importante schimbări?
Director Sorina Creţu: Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu a urmat cursul firesc de dezvoltare în raport cu tineretul care a fost admis în liceu, dar şi în raport cu corpul profesoral. A crescut, după părerea mea, foarte mult. La un moment dat era lider în învăţământul preuniversitar, am avut chiar secţie cu predare în limba spaniolă, acum încercăm cu predare în limba chineză. Predarea celor două limbi străine se face preponderent pentru secţia umanistă, dar predarea limbii spaniole s-a făcut şi pentru profilul matematică-informatică, deci pentru secţia reală. Ideea este că promovarea învăţării limbilor străine, a limbilor de circulaţie internaţională nu a avut în vedere neapărat o structură de formare a adolescenţilor, dar a avut necesitatea de a determina absolventul să fie complet integrat, în ceea ce noi ne desfăşurăm activitatea, adică în primul rând într-o societate a cunoaşterii. Cunoaştere însemnă şi stăpânirea limbilor străine, dar şi o societate a cunoaşterii în care noi trebuie să fim puşi la punct cu toate elementele informatizate şi cu tot ceea ce este nou!
În aceşti 20 de ani, căci despre ei vorbim, şcoala a reuşit să deruleze un număr foarte mare de proiecte internaţionale, la început proiecte Lingua, (v-am spus că am insistat pe învăţarea limbilor străine) apoi proiecte Comenius, după aceea proiecte Socrates, iar în ultima vreme proiecte Erasmus+.
Promovăm Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale în cadrul instituţiilor şcolare pentru că şi această agenţie ne-a promovat, în 2017, acordându-ne titlul de pionieri în desfăşurarea proiectelor Erasmus+. Fireşte, ele nu s-au numit aşa în decursul celor 20 de ani, dar, generic, aşa a fost acordată diploma. Să ştiţi, m-am simţit foarte bine în activitatea de acordare-primire a acestui premiu şi, lăsând deoparte modestia, trebuie să spun că proiectele au fost aduse în proporţie de 98% de mine, au fost susţinute de mine şi derulate cu peste 300 de elevi, ceea ce este un lucru foarte important. Aceşti elevi au văzut ţările Uniunii Europene, s-au mişcat în spaţiul Sudic, Nordic, Estic, Vestic european, au fost cazaţi şi au cazat, la rândul lor, au cunoscut familii şi păstrează astăzi legătura cu aceste familii din continentul european. Sunt elevi care, în cele din urmă, sunt integraţi în societatea cunoaşterii, cunosc limbile străine şi le stăpânesc foarte bine, indiferent ce secţie au terminat. În cele două decenii, elevii au început să fie foarte interesaţi de informatică şi atunci noi ne-am adaptat nevoilor acestora. Avem două laboratoare de informatică, table interactive, mass-media, comunicare, centru de documentare în cadrul căruia susţinem lecţiile interactive şi putem să facem comunicări… Aducem comunitatea, prin intermediul altor şcoli şi altor colegi, la noi, să arătăm ce putem şi, invers, suntem deschişi să mergem şi noi către comunitatea cu care ne învecinăm şi să arătăm proiectele noastre.
Reporter: Se mai păstrează ceva din spiritul anilor’90, pe care-l cunosc!, dorinţa de liberă exprimare a elevilor, care a condus, atunci, la editarea revistei Paşi printre cuvinte?
Director Sorina Creţu: Azi avem o altă revistă, se numeşte Lovitura de graţie (sau Lovitura de raţie, cum vreţi să îi spuneţi!). Sigur că fiecare profesor, atunci când ajunge să îşi îndrume elevii în realizarea unei reviste, impune procentul lui de autenticitate şi iată o denumire: Lovitura de graţie! Ar mai fi revista Esenţe sadoveniene, o revistă laureată, chiar dacă nu mergem cu ele la concursuri în fiecare an. Revista trebuie făcută de elevi, iar dacă ei nu îşi arată pasiunea în clasa a X-a sau a XI-a nu putem să o implementăm prin obligaţie şi nu vrem, în niciun caz, ca revista să devină produsul profesorului, ea/ele, revistele trebuie să fie rodul muncii elevilor! Nu în ultimul rând, mai avem o revistă de engleză, care urmează tradiţia unei alte reviste de engleză. Actualei coordonatoare a revistei îi mulţumesc în primul rând pentru maturitatea cu care a preluat ştafeta, apoi pentru gândurile elevilor care au schimbat denumirea din respect pentru vechiul profesor, care a plecat la alt liceu. În această perioadă de iarnă, elevii vor lucra la această revistă şi vor finaliza primul număr, din cele două anuale. Cu cele două numere ale revistei vor participa la Concursul Naţional de Creaţie Literară şi Reviste Şcolare, unde, în general, nu obţinem mai puţin de locul doi.
Reporter: Lipit de Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu se află Liceul Tehnologic Ion I. C. Brătianu. Aveţi proiecte comune?
Director Sorina Creţu: Avem un parteneriat frumos, un proces anteprenorial cu Liceul Tehnologic Ion I. C. Brătianu, prin care elevii propun comunităţii locale, respectiv, Primăriei Sectorului 2, ideile cele mai potrivite, pentru că în acest loc se desfăşoară activitatea celor două comunităţi educative. Aceste idei de anteprenoriat trebuie să pornească de la ceea ce ei îşi doresc să facă, când vor termina liceul, adică să vadă ce vor putea să lucreze în acel antreprenoriat şi să îşi aducă propria lor contribuţie, la început, poate, prin voluntariat, că sunt elevi, şi apoi prin capacitatea lor de oameni realizaţi din punctul de vedere al viitorilor adulţi! Un lucru pot să mai spun cu certitudine, dacă aici se va organiza un sistem de pregătire suplimentară a elevilor în unităţile şcolare, aşa cum se vrea conform proiectului Sectorului 2, Academia Elevilor Sector 2, cu siguranţă aceşti elevi vor beneficia şi de o masă caldă ! Fiindcă avem cantină şi este un beneficiu! (Text şi foto: Ciprian C. VASILESCU)
Numărul 808
