O problemă de educaţie în dezbatere la nivelul cel mai înalt al politicii din România
Data:
10 ianuarie 2019
La sfârşitul anului 2018 am avut ocazia să înregistrăm o polemică pe probleme de educaţie în confruntarea dintre Preşedintele României şi coaliţia majoritară în Parlament. Este un dezacord care nu se mai referă la oameni sau la situaţii conjuncturale, în care o parte dintre informaţii sunt confidenţiale. De data aceasta este o problemă a viitorului nostru şi al familiilor noastre. Despre această temă avem dreptul şi obligaţia să ne pronunţăm fiecare dintre noi.
O nouă modificare a Legii educaţiei naţionale la iniţiativa coaliţiei majoritare propune un număr mai mic de ore la ciclurile de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Iniţiativa legislativă se bazează pe recomandări recente ale Ministerului Sănătăţii.
Aparent, iniţiativa urmăreşte corelarea între cele două obiective strategice ale României, educaţia şi sănătatea. În realitate, modificarea respectivă a Legii educaţiei naţionale are câteva vicii de formă şi de fond.
Vicii de formă
Când se fac modificări în domeniul educaţiei, consultarea profesorilor şi părinţilor este obligatorie. Consemnez că această modificare în domeniul educaţiei nu a făcut parte din Programul electoral al coaliţiei majoritare. Lipsa consultării profesorilor şi a părinţilor face astfel iniţiativa legislativă fără suport, practic nelegitimă. Mai exact, cu ocazia votului pentru Parlament, profesorii şi părinţii nu au dat mandat coaliţiei majoritare să facă aceste modificări. Dacă este nevoie să fie făcute, trebuie mai întâi discutate cu cei implicaţi şi apoi trimise în Palament.
La orice modificări de legislaţie care au amploare în societate, cum este cazul acestei iniţiative, este obligatoriu un Studiu de impact. Nu a fost elaborat un astfel de Studiu de iniţiatorii propunerii legislative.
Vicii de fond
Toate luările de poziţie publică din ultima perioadă vorbesc despre creşterea resurselor alocate educaţiei. Printre altele, aceasta înseamnă mai mult timp alocat elevilor prin unităţile şcolare. Strategiile actuale în domeniul educaţiei vorbesc despre „ şcoala într-un singur schimb” şi despre sporirea activităţilor extra-şcolare ale elevilor în şcoală.
Ceea ce poate şi trebuie redus este numărul temelor studiate la fiecare disciplină. Este necesar să uşurăm programa elevilor păstând acelaşi număr de ore. Astfel va fi timp la clasă pentru aprofundare. Iniţiativa legislativă acţionează invers: reduce orele şi păstrează programa. Aceasta echivalează cu transferul unor responsabilităţi către familie. După adoptarea acestei iniţiative a coaliţiei majoritare, cel puţin teoretic poate fi pus în discuţie şi procentul din Produsul Intern Brut alocat educaţiei. Motivul reducerii procentului alocat educaţiei din Produsul Intern Brut ar putea fi numărul mai mic de ore.
Din punctul meu de vedere, Preşedintele Iohannis a procedat corect trimiţând la reexaminare iniţiativa legislativă. A acţionat în acord cu Strategia sa România educată.
M-am bucurat să aflu că Ministrul Educaţiei şi-a exprimat dorinţa de a merge la Preşedinte pentru clarificări. (Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BĂLUŢĂ, Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Spiru Haret)
Numărul 808
