Proiectul Bucureşti – Capitala Educaţiei

Data: 20 decembrie 2018

• Joi, 13 decembrie, la sediul din str. Ion Ghica nr.13, Sala de consiliu, Universitatea Spiru Haret şi Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti au prezentat rezultatele şi au premiat cu diplome şi cărţi, oferite de către Editura Fundaţiei România de Mâine, participanţii din cadrul proiectului Bucureşti – Capitala Educaţiei, proiect care a constat în dezbaterea, în cadrul unor şedinţe desfăşurate după un calendar riguros, a temelor şi subtemelor propuse de către Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti privind diverse aspecte ale procesului educaţional, în general, şi ale procesului educaţional în domeniul universitar, teme adaptate, aşadar, la specificul fiecărei facultăţi în parte.

Educaţia spre gândire
La întâlnire au participat, din partea Facultăţii de Litere, membră în acest proiect, profesorul coordonator de proiect pentru Facultatea de Litere, lector doctor Valentina Bianchi, alături de o dinamică echipă de studenţi: Alice Anton (anul I, specializarea engleză-franceză), Rafaela Luţu (anul I, specializarea engleză-franceză), Ştefania Marcu (anul I, specializarea engleză-franceză), Gabriela-Teodora Grigore (anul I, specializarea engleză-spaniolă), Elena Mihaela Duţă (anul III, specializarea engleză-spaniolă), Valentina Cheptea Liurcă (anul I, specializarea engleză-italiană), Larisa Leoride (anul I, specializarea engleză-franceză). Studenţii Facultăţii de Litere implicaţi în acest proiect au dovedit, atât în cadrul acestei reuniuni, cât, îndeosebi, pe parcursul celor patru întâlniri pe care proiectul le-a presupus, o deosebită deschidere pentru dezbaterea – care s-a dovedit a fi pertinentă şi plină de prospeţime, a fiecăreia dintre temele şi subtemele aferente fiecărei întâlniri în parte. Astfel, prima întâlnire a constat în discutarea temelor: Curriculum, Abandonul universitar, Predare-învăţare, cea de a doua a cuprins temele: Inovarea în mediul universitar, Educaţia pentru viaţă, cea de a treia, Mediul de activitate, Voluntariatul în domeniul educaţiei, iar cea de a patra, Baza materială a educaţiei.

Studenţii Facultăţii de Litere care au participat la acest proiect au scos în evidenţă multe aspecte pozitive ale desfăşurării procesului educaţional de la Facultatea de Litere, în special în ceea ce priveşte procesul de predare-învăţare, mediul de activitate, comunicarea cu cadrele didactice. Au menţionat, printre altele, faptul că obiectivele fiecărei materii sunt foarte bine definite, abordarea interdisciplinară şi cea modulară (semestrială) este foarte eficace, metodele de educare şi formare sunt inovative, infrastructura corespunzătoare, îndrumarea din partea cadrelor didactice optimă şi eficientă. Studenţii au constatat de asemenea eficacitatea evaluării pe parcurs, existenţa cursurilor de pregătire pentru bacalaureat, atât pentru limbile străine studiate la Facultatea de Litere, cât şi pentru limba română, posibilitatea de a studia în străinătate prin programele Erasmus, accesibilitatea taxelor de şcolarizare ş.a.m.d. Tema asupra căreia studenţii de la Litere s-au oprit în mod deosebit a fost „educaţia spre gândire”, temă care a revenit, de altfel, în chestionarele de feed-back pe care studenţii le-au completat la final, ca unul dintre punctele tari ale proiectului. Ei au descris procesul educaţional ca fiind unul dinamic, proiectiv, şi, desigur, perfectibil, prezentând de asemenea şi soluţii, în acest sens, pentru îmbunătăţirea permanentă a procesului educaţional din care facem parte cu toţii, atât profesori, cât şi studenţi. În concluzie, studenţii Facultăţii de Litere au primit cu entuziasm desfăşurarea acestui proiect, considerându-l binevenit şi dorind şi alte astfel de manifestări. (Lect. univ. dr Valentina BIANCHI, Facultatea de Litere, USH)

Obligativitatea pregătirii continue în toate domeniile
Facultatea de Ştiinţe Economice din Bucureşti a derulat acest proiect la începutul lunii noiembrie a.c.; au participat şapte studenţi de la toate specializările facultăţii: Marketing, Management, Contabilitate şi Informatică de gestiune, respectiv: Simona Daniela Obreja, Veronica Nicorici, Mirela Corina Leu, Alexandru Florin Ştefănescu, Antonio Cezar Mihalcea, Ionică Lică şi Florin Dinu.

Printre temele dezbătute în cadrul proiectului, solicitate de partenerul Universităţii Spiru Haret, Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucureşti, au fost şi cele privind inovarea în mediul universitar şi educaţia pentru viaţă.

În opinia studenţilor, inovarea în mediul universitar presupune „necesitatea pentru alinierea la ce se întâmplă astăzi”; „ce trăiesc eu acum, comparativ cu ce am făcut anterior”, „platforma Blackboard înseamnă inovare”; inovarea reprezintă predarea adaptată în funcţie de nivelul grupei/anului la care predă cadrul didactic, adică „instrumentul care să-i permită cadrului didactic să se facă mai bine înţeles”. Însă, inovarea nu trebuie să elimine interacţiunea cu fiinţa umană, profesorul având un rol important în procesul educaţional.

Soluţiile propuse de studenţi pentru creşterea gradului de inovare au vizat crearea unei aplicaţii optimizate Andoid, IOS, care să permită accesul la biblioteca virtuală; înfiinţarea unui departament specializat în inovare la nivelul universităţii, unde să existe persoane specializate în domeniul inovării; organizarea unor dezbateri pentru valorificarea personalului creativ, pornind de la proiectarea, aplicarea şi interpretarea unui chestionar online, pentru a identifica modalităţi de inovare; interogarea studenţilor cu privire la necesitatea inovării şi a identificării soluţiilor inovative necesare procesului de educaţie.

În ceea ce priveşte educaţia pentru viaţă, studenţii au propus următoarele soluţii, ce trebuie avute în vedere de către decidentul politic: obligativitatea pregătirii continue în toate domeniile; adaptarea continuă a programelor educaţionale conform cerinţelor educaţiei continue; crearea unei stabilităţi legislative, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung; predarea unui curs de comunicare pentru studenţi, obligatoriu pentru viaţa post-absolvire; conceperea de cicluri de practică pentru fiecare materie, în măsura posibilităţilor oferite de respectiva materie; promovarea în mai mare măsură a programelor Erasmus şi Erasmus+, cu accent pe avantajele ce pot fi dobândite de către participanţi şi, implicit, de către societate. (Conf.univ.dr. Vasile Miltiade STANCIU, Facultatea de Ştiinţe economice din Bucureşti)

Activitatea de voluntariat – deficitară la nivelul facultăţii

În ceea ce priveşte Facultatea de Ştiinţe Juridice, Politice şi Administrative Bucureşti, aceasta îşi manifestă aprecierea pentru iniţiativă şi speranţa continuării unor asemenea proiecte până la formarea unei tradiţii în acest sens.

Grupul Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Politice şi Administrative Bucureşti a fost format din nouă persoane, opt studenţi şi o masterandă. Cei opt studenţi au fost selectaţi din fiecare an de studiu, astfel: doi studenţi din anul I, doi din anul II, trei din anul III şi unul din anul IV. Trebuie precizat că toţi studenţii sunt înscrişi la programul de studii Drept. Unul dintre studenţii din anul I a renunţat la studiile universitare începute la Politehnica, cele două studente din anul II sunt absolvente ale altor facultăţi, iar unul dintre studenţii anului III este studentă în an terminal la Facultatea de psihologie a Universităţii Bucureşti. Studenta de la masterat urmează programul Ştiinţe penale.

Am dorit să punctez aceste aspecte pentru a sublinia ideea că discuţiile, construite pornind de la temele indicate în program, au fost nu numai temeinice şi pertinente, dar şi ample, având în vedere experienţele anterioare şi prezente ale unora dintre studenţii participanţi. Aşadar, am putut să aflăm şi, deopotrivă să comparăm, procesul didactic (predare – învăţare – evaluare), infrastructura, relaţiile între profesor-student, bibliotecă etc., raportându-ne şi la diferite alte facultăţi şi specializări decât cea din care făcea parte întreg grupul.

Câteva dintre temele propuse de CTMB au suscitat un real interes. Mă voi rezuma aici doar a le puncta, urmând ca ele să fie reluate şi dezvoltate, într-un articol ulterior, exclusiv.

Activitatea de voluntariat, reglementată în conformitate cu prevederile Legii nr. 78/2014, este deficitar prezentă la nivelul facultăţii, aspect parţial explicat prin următoarele elemente: • instituţiile de profil nu şi-au manifestat dorinţa de a integra în programe de voluntariat studenţii facultăţii noastre; • instituţiile specializate în domeniul juridic solicită participarea studenţilor în timpul zilei, suprapunându-se cu orele de curs-seminarii, fiind în majoritate instituţii de stat; • la nivelul altor instituţii, dat fiind specificul acestora, prezenţa voluntarilor nu este de dorit (poliţie, unităţi penitenciare); • alte instituţii doresc voluntari, dar nu oferă studenţilor niciun certificat-diplomă ca probă.

De asemenea, activitatea de muncă independentă care ar presupune utilizarea bibliotecii facultăţii este perfectibilă. În acest sens, suportul CTMB ar putea atinge următoarele dimensiuni: • actualizarea fondului de cărţi de specialitate, din ţară şi străinătate; • dotarea cu imprimante performante pentru a facilita xeroxarea unor volume sau a unui număr de pagini; • accesul la biblioteci şi site-uri specializate; • diverse aplicaţii pe calculator pentru o documentare mai amplă etc.

De asemenea, din dezbateri a reieşit necesitatea organizării unor stagii de practică, obligatorii încă din primii doi ani. În acest sens, acest centru ar putea contribui la semnarea unor Convenţii de practică pentru desfăşurarea unor activităţi specifice la Departamentul juridic al PMB. (Conf. univ.dr. Aura PREDA, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Politice si Admnistrative, Bucureşti)

Proiectul Bucureşti – Capitala Educaţiei

Online

Numărul 808