Dobânzile la depozitele în lei merg spre 3%. Sistemul bancar a intrat pe deficit
Data:
13 decembrie 2018
În afara câtorva bănci axate mai mult pe zona corporate sau care au în continuare lichidităţi foarte mari, instituţiile de credit şi-au întors din nou faţa către economiile populaţiei. Pe termen scurt, pe final de an, randamentele de 3% sunt o normalitate. În rest, dobânzile sunt în jur de 2,5%, în condiţiile în care media pe sistem bancar pentru persoane fizice era de 1,47% la sfârşitul lunii august, potrivit BNR. Mai există totuşi o singură instituţie de credit care remunerează depozitele pentru populaţie cu sub 1%, în timp ce unele oferte promoţionale merg spre 4% şi 4,25%. Şi totuşi, achiziţia masivă de titluri de stat pentru finanţarea deficitului a lăsat băncile fără lichidităţi.
Surse oficiale din piaţa bancară sunt de părere că sistemul nostru bancar a intrat pe deficit, în mare măsură din motive fiscale. Astfel, pe lângă vârfurile de plată ale companiilor către stat din aceste săptămâni şi demararea unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii de către băncile comerciale la BNR, instituţiile de credit se confruntă cu lipsa de lichiditate şi din alte cauze.
Principalul motiv este că instituţiile de credit au achiziţionat prea multe titluri de stat în această parte a anului, titluri de stat care au strâns mare parte din lichiditatea din piaţă. De aceea băncile au nevoie ca de aer de operaţiunile REPO ale BNR şi nu de alte tipuri de operaţiuni interbancare care ar putea furniza profit mai mare, dar care necesită existenţa unor lichidităţi. În plus, în ultimele zile, jucători străini au achiziţionat titluri de pe piaţa românească, ducând nivelul dobânzilor la operaţiunile swap la 8%. Trebuie precizat că nivelul dobânzilor ROBOR este generat de activitatea băncilor româneşti, care, dacă primesc o dobândă de 8% la swap-urile străinilor, plasează cu uşurinţă leii la aceste dobânzi chiar cu riscul unui deficit de lichiditate. Pentru obţinerea unor astfel de câştiguri, băncile preferă să se împrumute de la BNR prin REPO, chiar dacă banca centrală nu este totdeauna fericită că trebuie să facă astfel de injecţii de lichiditate în sistem.
De ce preferă băncile să împrumute bani de la BNR?
În afara câştigurilor rapide oferite de tranzacţiile swap (investitorii străini au scos mai mulţi bani din ţară decât de obicei în ultima perioadă), băncile româneşti au preferat să facă o gestionare preventivă a lichidităţilor. Mai exact, temându-se de faptul că BNR va opri operaţiunea REPO în curând, că deficitul bugetar este oricum la cote de alarmă şi că statul nu va mai cheltui la fel de mulţi bani pe final de an ca de obicei, instituţiile de credit preferă să se împrumute în avans de la BNR pentru a nu se trezi în viitorul apropiat fără lichidităţi. Toată lumea a aşteptat data de 28 noiembrie, când a expirat o emisiune de titluri de stat de opt miliarde de lei, fapt care a conducus la un exces de lichiditate a leilor pe piaţa interbancară.
Un alt motiv al apariţiei deficitului de lichiditate în sistemul bancar este dat de faptul că, pe final de an, băncile comerciale generaliste trebuie să atragă mai multe lichidităţi sub formă de depozite ale persoanelor fizice pentru a îndeplini doi indicatori de lichiditate solicitaţi de ABE.
Acesta este şi motivul pentru care multe bănci au majorat dobânzile la depozitele persoanelor fizice. Unele dintre ele dau şi un bonus, care este aproape dublu faţă de nivelul dobânzii clasice, dacă îţi menţii depozitul la respectiva bancă pentru următoarele trei sau şase luni.
Sistemul bancar românesc este unul solid care are indicatorii de solvabilitate cu mult peste media europeană, repetă Banca Centrală, dar momentan se confruntă cu o criză de lichiditate (pe care o va rezolva, probabil, tot BNR). Criza este generată în special de împrumuturile masive ale statului de pe piaţa internă. Şi probabil un rol important îl joacă şi deficitul comercial, nu doar cel bugetar.
Dobânzile pentru populaţie în uşoară creştere. Derapajele de dobândă sunt în „grafic”
Lipsa de lichiditate de pe piaţa bancară şi faptul că, pe final de an, cum am spus, băncile comerciale generaliste trebuie să atragă mai multe lichidităţi sub formă de depozite ale persoanelor fizice au determinat băncile comerciale să majoreze în ritm ceva mai alert ca până acum nivelul randamentelor. Chiar dacă dobânzile la depozitele clasice ale populaţiei constituite pe o perioadă de un an sunt încă mult sub rata inflaţiei, evoluţia acestora din ultimele două luni atrage atenţia.
Băncile cu lichidităţi mari, gen BCR şi BRD nu se grăbesc să majoreze dobânzilor. În cazul BCR, dobânda la 12 luni abia a ajuns la 1,40%. La BRD nivelul acesteia nu a depăşit 1% (fiind între 0,80% şi 0,90% în funcţie de nivelul sumelor depuse în depozit) rămânând cea mai mică din piaţa bancară. Tot mică este şi dobânda oferită de Raiffeisen Bank, nivelul acesteia fiind chiar de 1,3% pentru un depozit pe 12 luni şi 1,70% pe 24 de luni. Tot sub nivelul de 2% este şi dobânda utilizată de Unicredit, de 1,8% pentru depozitele populaţiei pe 12 luni.
Dacă în cazul Unicredit dobânda mai mică se justifică prin orientarea corporate a băncii, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul ING Bank, unde acelaşi tip de depozit este remunerat cu 1,4%, iar în ultimul timp banca olandeză a fost destul de agresivă în a promova activitatea de retail. Totuşi, interesant este că ING Bank are o promoţie pe final de an. „Acum poţi să îţi pui fondurile noi din ING Economii într-un depozit Bonus pe 4 luni ca să se înmulţească cu o dobândă de 3% pe an. În plus, poţi retrage oricând banii fără să pierzi dobânda”, anunţă site-ul băncii.
În rest, majoritatea celorlalte bănci (Alpha Bank, Piraeus Bank, mIntesa Sanpaolo Bank, Credit Agricole, Libra Bank, OTP, Patria, Credit Europe, ProCredit şi Marfin) au dobânzi cuprinse între 2,20% şi 2,85%. Dintre băncile mari se remarcă Banca Transilvania cu o dobândă de 2,5% pentru scadenţa la 12 luni, 3% la 24 de luni şi 3,50% pentru scadenţa depozitului peste trei ani. Dobânzile mai mari practicate de Banca Transilvania se justifică prin necesitatea de a susţine creşterea instituţiei de credit după asimilarea Bancpost, cumpărată anul acesta de banca românească.
Cele mai mari dobânzi din piaţa bancară la depozitul pentru populaţie constituit pe 12 luni le oferă Banca Românească, cu 3,75%. Banca Românească se află în proces de vânzare şi o dobândă avantajoasă poate cosmetiza unii indicatori financiari ai băncii. Ca ordin de mărime a randamentului în piaţă urmează Garanti Bank, care oferă 4% pentru depozitele nou constituite până la 31 decembrie. Suma minimă pentru deschiderea unui astfel de depozit este de 4.000 de lei. Iar cea mai mare dobândă din piaţă o are TBI Bank, dacă îţi constitui depozitul online. În acest caz, dobânda este de 4,25% pentru depozitul constituit pe 12 luni. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
