Condiţiile tensionate de pe piaţa muncii, precum şi conduita politicii fiscale şi a celei de venituri continuă să fie surse de riscuri, cel puţin în viitorul apropiat, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României. Sunt câteva dintrre motivele pentru care BNR a revizuit previziunile de inflaţie pentru anul viitor.
Banca Naţională a României previzionează o rată a inflaţiei de 2,9% în decembrie 2019 şi de 3,1%, la finele orizontului proiecţiei, respectiv trimestrul III din 2020, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, publicată pe site-ul instituţiei. Astfel, în discuţiile privind evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au reliefat perspectiva scăderii ample a ratei anuale a inflaţiei IPC pe parcursul trimestrului IV, până la 3,5% în decembrie 2018 – reconfirmată de noua prognoză pe termen mediu, succedată de probabila ei coborâre, dar şi menţinere ulterioară, în jumătatea superioară a intervalului, pe o traiectorie descendentă până în trimestrul III 2019. S-a sesizat că aceasta este poziţionată totuşi uşor deasupra valorilor previzionate anterior, ajungând la 2,9% în decembrie 2019 şi la 3,1% la finele orizontului proiecţiei, faţă de nivelurile de 2,7% şi respectiv 2,8%, indicate de prognoza anterioară pentru aceleaşi momente de referinţă.
Din ce motive este viitorul inflaţiei incert
„Referitor la perspectiva poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că actuala prognoză indică o încetinire uşor mai modestă a creşterii economice în 2018 decât cea previzionată anterior. De asemenea, se anticipează o reaccelerare a expansiunii economice peste ritmul potenţial în 2019, urmată de revenirea dinamicii ei în linie cu cea potenţială în anul 2020.
S-a arătat că previziunile presupun atenuarea caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018, urmată de menţinerea lui neschimbată în 2019 şi de o atitudine cvasi-neutră a acesteia în 2020, precum şi o decelerare a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, dar mai modestă decât s-a anticipat anterior. În opinia membrilor Consiliului, condiţiile tensionate de pe piaţa muncii, precum şi conduita politicii fiscale şi a celei de venituri continuă să fie surse de riscuri, cel puţin în viitorul apropiat, date fiind mai ales caracteristicile execuţiei bugetare din primele trei trimestre ale anului, precum şi incertitudinile circumscrise preconizatei rectificări bugetare şi programului bugetar al anului 2019, dar şi potenţialelor majorări viitoare aplicate salariilor în sectorul public, dar şi altor venituri”, se spune în minuta BNR.
În ceea ce priveşte determinanţii creşterii economice, membrii Consiliului au remarcat că aportul consumului gospodăriilor populaţiei la dinamica PIB ar putea fi devansat în acest an de cel al variaţiei stocurilor, dar să redevină majoritar în 2019. S-a notat că, pe orizontul scurt de timp, este de aşteptat ca cererea de consum să fie susţinută de sentimentul de încredere a populaţiei şi de dinamica venitului disponibil real – reflectând inclusiv nivelurile în scădere ale ratei anuale a inflaţiei – al căror comportament viitor continuă să fie totuşi incert.
Membrii CA al BNR consideră preocupantă problema contribuţiei, probabil negativă, adusă de formarea brută de capital fix la avansul PIB în acest an, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei. S-au evocat contracţia amplă suferită de volumul lucrărilor de construcţii în primele opt luni ale anului, absorbţia sub nivelul programat a fondurilor europene şi structura cheltuielilor bugetare tot mai defavorabilă investiţiilor publice. A fost semnalată, de asemenea, scăderea volumului investiţiilor străine directe.
Scade consumul şi cresc stocurile
Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că şi cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice relevă accelerarea uşoară a creşterii economice în trimestrul II, la 4,1%, de la 4% în trimestrul I, în condiţiile unei majorări a dinamicii sale trimestriale, reconfirmând reamplificarea mai pronunţată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în acest interval. S-a sesizat că structura determinanţilor expansiunii economice pe partea utilizării a suferit însă o schimbare semnificativă – probabil relevantă din perspectiva presiunilor inflaţioniste, în condiţiile în care aportul variaţiei stocurilor a fost revizuit în sus, devenind majoritar pentru prima dată în ultimii cinci ani, în detrimentul celui aparţinând consumului gospodăriilor populaţiei, care a fost ajustat în sens opus.
Totodată, contribuţia formării brute de capital fix a coborât mai mult în teritoriul negativ, în timp ce aportul negativ al exportului net la avansul PIB s-a diminuat mai evident faţă de intervalul precedent, în contextul unei decelerări mai pronunţate a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor. Pe partea formării PIB, revizuirile au fost minore, sectorul serviciilor rămânând principalul resort al creşterii economice, secondat de industrie, cu o contribuţie în uşoară creştere.
Creşterea economic şi exporturile scad, deficitul de cont curent creşte
În paralel, a fost remarcată perspectiva deteriorării aportului exportului net la creşterea economică în acest an, concomitent cu probabila mărire a ponderii în PIB a deficitului de cont curent. În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, cei mai mulţi membri ai Consiliului au reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe de ajustare a conduitei politicii monetare din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.
Membrii Consiliului au remarcat apoi că evaluările cele mai noi continuă să indice o decelerare semnificativă a expansiunii economice în termeni anuali în trimestrul III, în principal pe fondul unor efecte de bază, succedată de o reaccelerare relativ mai modestă a acesteia în trimestrul IV 2018, în condiţiile unor dinamici trimestriale în temperare evidentă faţă de trimestrul II, dar uşor superioare ritmului potenţial. Prin urmare, evoluţia face probabilă prelungirea creşterii gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul semestrului II pe o traiectorie sensibil superioară celei anticipate anterior, în condiţiile redeschiderii acestuia peste aşteptări în trimestrul II.
Din perspectiva celor mai recente evoluţii relevante, s-a apreciat că cererea de consum privat a redevenit în trimestrul III motorul creşterii economice, dar a continuat să fie şi un determinant al încetinirii acesteia. În schimb, formarea brută de capital fix este posibil să-şi fi sporit contribuţia negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, şi exportul net, dată fiind reaccelerarea creşterii anuale a importurilor de bunuri în iulie-august, concomitent cu scăderea dinamicii exporturilor. Preocupantă a fost considerată şi reintensificarea ritmului anual de creştere a deficitului de cont curent – inclusiv pe seama relativei înrăutăţiri a balanţei veniturilor primare, precum şi a celei a veniturilor secundare -, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia prin investiţii străine directe şi transferuri de capital. (Gabriela ŢINTEANU)
Numărul 808
