Colectiv – trei ani
Data:
30 octombrie 2018
Acum fix trei ani, la această oră, nimic nu prevestea tragedia. Era vineri. Începea sfârşitul de săptămână. Nimeni nu ştia că pentru zeci de tineri era chiar sfârşitul! Era anunţat, la clubul Colectiv, într-o fostă hală a fabricii Pionierul, concertul gratuit al trupei rock Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării albumului Mantras of War. Au răspuns invitaţiei numeroşi artişti, fotografi, jurnalişti, arhitecţi, studenţi, dar şi cetăţeni străini.
La ora 21,00 a început spectacolul. La ora 22:30 jerba de scântei de la două artificii ajunge la unul dintre stâlpii schelei tehnice, care ia foc. La ora 22,32 este înregistrat primul apel la 112. La 22,42 primele două ambulanţe şi maşini de pompieri ajung la clubul Colectiv. Pompierii găsesc înăuntru mai multe trupuri carbonizate. Atunci şi în urma rănilor au murit 65 de oameni şi alte câteva zeci vor purta pe trup şi în suflet, toată viaţa, semnele corupţiei, ilegalităţilor, semnele lipsei de profesionalism…
Ce a urmat tragediei în plan politic, juridic şi social? Pe scurt: plan roşu de intervenţie, trei zile de doliu naţional, proteste masive în urma cărora au demisionat Guvernul Ponta şi primarul sectorului IV, un proces prelungit pe durata a doi ani şi care se reia, aproape de la zero, pentru că judecătorul cauzei s-a pensionat. La termenul din 22 octombrie 2018 s-a stabilit următorul termen, pe 9 noiembrie, când vor fi readministrate probe şi vor fi audiaţi primii 25 de martori. Reprezentanţii victimelor din incendiul Colectiv au acuzat de nenumărate ori tergiversarea dosarului. Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată dosarul Colectiv pe 28 aprilie 2016.
Cum stăm la trei ani de la tragedia din Colectiv? • România nu mai are bancă de piele, pentru că, după 22 de ani de existenţă, autorităţile au închis singurul loc unde se depozita şi conserva pansamentul biologic pentru marii arşi; • spitalele româneşti sunt bântuite în continuare de infecţii, dar raportează de cinci ori mai puţine nosocomiale decât spitalele din Germania. Concluzie de medic: Nu au fost schimbări majore, nici după Colectiv, nici după scandalul Hexi Pharma; • raportul IGSU arată că 280 de cluburi existente la nivel naţional funcţionează fără securitate la incendiu; • ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, susţine că în acest moment în România nu pot fi trataţi 60 de pacienţi cu arsuri grave, dar lucrurile au început să se „mişte” în acest sens.
Ce altă tragedie trebuie să mai trăim ca să ne trezim, să acţionăm eficient, să fim responsabili? Câte victime să mai plângem? Acum trei ani am sperat că, măcar în memoria tinerilor nevinovaţi ucişi sau pentru alinarea celor răniţi, vor fi îndreptate toate neajunsurile, că se va intra în legalitate, că măcar statul, prin instituţiile sale, îşi va face datoria.
Speranţe deşarte. Şi continuăm să numărăm… (Mioara Vergu-Iordache)
Numărul 808
