„Apostol Arsachi (c.1792-1874), medic, om politic şi everghet” – biografia unui aromân de frunte

A apărut sub semnătura autorilor Ştefan Petrescu şi Lidia Trăuşan-Matu cartea „Apostol Arsachi (c.1792-1874), medic, om politic şi everghet (binefăcător-n.a.)”. Ediţie bilingvă, română-greacă. Cuvânt-înainte: Georgeta Filitti. Cuvântul sponsorului: Danae Stambouli. Traducere în limba greacă: Apostolos Patelakis, Georgios K. Ioannidis. Editura Omonia. 365 pag.+24 planşe color. O adevărată microistorie a lumii balcanice din prima jumătate a secolului al XIX-lea. În cele nouă capitole, lucrarea tratează o varietate de teme politice, sociale şi economice, precum comunităţile creştine din ţinuturile otomane ale Europei de Sud-Est, emigraţia negustorilor balcanici în Europa Centrală şi de Est, studiile de medicină în universităţile germane, sistemul sanitar din Valahia şi practica medicală, relaţiile dintre proprietarii funciari – boierii – cu clăcaşii şi robii, problema mânăstirilor închinate, dezvoltarea negoţului cu sare în Serbia, relaţiile de familie, marile opere de binefacere din Grecia, activitatea politică din perioada Regulamentului Organic şi a Unirii de la 1859. Nouă decenii de viaţă – de la 1790 până la 1874 – se suprapun cu marile transformări prin care trece spaţiul sud-est european: disoluţia Imperiului Otoman, emergenţa mişcărilor naţionale în Balcani, construcţii şi modernizări instituţionale, schimbări profunde ale mentalităţilor, triumful libertăţii şi al progresului. Când bolile şi epidemiile, precum sifilisul, ciuma şi holera, veneau în valuri, loveau cu putere şi decimau populaţia ţării, câţi medici cu diplomă universitară practicau la Bucureşti în primele două decenii ale secolului al XIX-lea? erau foarte puţini şi foarte căutaţi. Unul din ei a fost tânărul absolvent de la Halle, protagonistul acestei cărţi, competent, plin de entuziasm şi înzestrat, de asemenea, cu o educaţie clasică solidă, datorată profesorului de la Viena, Neofit Ducas, unul dintre reprezentanţii de seamă ai Iluminismului balcanic. Timp de trei decenii, Arsachi s-a aflat în fruntea sistemului medical al Ţării Româneşti ca medic la spitalele Colţea şi Pantelimon, medic personal al Curţii domneşti şi şef al serviciului sanitar. Avem în faţa noastră un reprezentant tipic al emigraţiei balcanice. Născut într-un sat din Epirul albanez, Apostol a interiorizat de mic copil acest stil de viaţă. Colegii săi de mai târziu din breasla medicală aveau, de asemenea, rădăcini în lumea rurală din Epir şi Macedonia: familiile Darvari, Filitti, Caracaş. Profesia medicală era pentru Arsachi un titlu de nobleţe într-o lume a rangurilor boiereşti şi a inechităţilor sociale. Arsachi a cochetat cu puterea încă de tânăr ca om de încredere al domnitorilor Grigore şi Alexandru Ghica, iar mai târziu a fost unul din fruntaşii partidului conservator, apărător al proprietăţii. Prin mariajele fetelor, Arsachi şi-a asigurat urmaşi în marile familii boiereşti ale ţării, precum Lahovary, Kretzulescu, Filitti, Ghica, Bălăceanu. Arsachi nu a fost doar medic, ci şi proprietar de moşii, un om de afaceri priceput care şi-a extins an de an domeniul funciar. Georgeta Filitti, urmaşă a lui Arsachi, ilustrează în câteva cuvinte complexitatea vieţii acestuia: „A pornit modest, a stăruit şi s-a ilustrat în profesie, în politică a rămas partizan constant al principiilor conservatoare, apărând nedezminţit proprietatea. Marea generozitate ce l-a caracterizat a însemnat o împlinire a propriei vieţi dar în acelaşi timp şi un exemplu nepieritor pentru urmaşii din această parte a Europei”. Numele lui Arsachi a rămas în memoria colectivă a naţiunii greceşti înscris cu litere de aur: „mare everghet” (binefăcător). Dar câţi români mai ştiu astăzi de Arsachi? Mormântul de la Bellu nici nu mai există! Şi totuşi vorbim de primul ministru de Externe al Principatelor Unite, care, în vara anului 1862, după asasinarea şefului de cabinet, Barbu Catargiu, a exercitat pentru câteva zile funcţia de prim-ministru interimar.     

Autorul Ştefan Petrescu este istoric neoelenist, membru al Institutului de Studii Sud-Est Europene, Academia Română, Bucureşti. A publicat cărţi şi articole despre viaţa comunităţilor greceşti din România în secolele XIX-XX. Lidia Trăuşan-Matu, lector la catedra de istorie a medicinei din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, a publicat cărţi şi articole despre activitatea unor personalităţi medicale şi despre organizarea sistemului sanitar din Principatele Române din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ştefan Petrescu împreună cu Lidia Trăuşan-Matu au făcut să devină posibilă apariţia acestei cărţi, ce poate sta ca o piatră de temelie la istorie aromânilor din întreaga lume, ca rude şi fraţi a căror istorie riscă să fie uitată pe nedrept. (George V. GRIGORE)

Surse: wikipedia.org; agentiadecarte.ro; mediafax.ro; stirigrecia.eu; rador.ro;