Pictorul Ştefan CÂLŢIA a fost decorat de preşedintele Nicuşor Dan cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, în cadrul vernisajului expoziţiei „Transilvania | Extravaganza” de la Sibiu, 21 iunie 2026
Parcursul expoziţional urmăreşte principalele teme ale creaţiei lui Ştefan Câlţia: satul şi natura, călătoria şi zborul, teatrul, relaţia dintre om şi peisaj, precum şi graniţa dintre realitate şi imaginar. Organizatorii o descriu drept cea mai amplă incursiune realizată până acum în universul artistic construit de pictor de-a lungul a peste cinci decenii.
Expoziţia „Transilvania | Extravaganza” poate fi vizitată până în 16 august 2026. Începând cu 1 iulie şi până la închiderea expoziţiei, programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 12:00 şi 20:00.
„Casa e locul tău, locul în care te simţi ocrotit pentru că eşti înconjurat de obiecte, dar mai ales în casa ta eşti înconjurat de visele tale.” (Ştefan Câlţia)
Satul Şona din comuna Mândra, jud, Braşov, este aşezat la est de oraşul Făgăraş, înşiruit pe malul drept al Oltului, străjuit la partea de nord de coroana de dealuri colinate, care depăşeşte mult lungimea satului şi a hotarelor lui spre răsărit şi apus. Ce putem vedea în Şona? Biserica „Adormirea Maicii Domnului”; „Piramidele de la Şona” sau „Guruieţele”, acestea fiind opt movile de pământ aflate în capătul de est al satului, ce oferă o amplă panoramă asupra Ţării Făgăraşului. Unele dintre ele, înalte de aproape 30 de metri, sunt aşezate pe două şiruri, în ordinea mărimii şi se spune că ar fi fost ridicate de către daci; „Casa albastră”, care a fost restaurată în stil tradiţional de pictorul Ştefan Câlţia si de fiul său Matei, folosită ca rezidenţă artistică, şi „Fierăria lui Lazăr”, restaurată tradiţional de Asociaţia sătească „Şona Noastră” la iniţiativa lui Ştefan Câlţia, cu potenţial meşteşugăresc, etnografic şi turistic. Şona este satul copilăriei marelui pictor Câlţia, cel care l-a inspirat în creionarea stilului său specific de pictură.
Cum a apărut ideea acestui proiect de suflet? „Am învăţat să privim, să iubim. Iar Albastrul este continuarea poveştii noastre din Transilvania, despre arhitectura vernaculară. Voluntarii Asociaţiei „Monumentum” au restaurat deja cea de a treia faţadă ce aparţine unei case din Şona, satul copilăriei pictorului Ştefan Câlţia”, ne-au spus cei de la Asociaţia „Monumentum”. „Casa Albastră din Şona” a fost prima restaurată şi este o casă emblematică, care este decorată manual şi este un simbol al satului. Este un obiectiv alături de care Fundaţia „Ştefan Câlţia” operează un program de rezidenţă artistică, „ŞONA AIR”. În plus, „Casa Albastră” a fost aleasă drept simbol al unui proiect de restaurare a unor elemente decorative ale altor case albastre din sat, cu implicarea Asociaţiei „Monumentum”. „Casa Albastră” este parte a unui proiect de restaurare şi conservare a satului, cu accent pe casele care au culoarea albastră, care este o tradiţie locală. Mai mult, casa albastră este acum disponibilă şi ca pin ceramic, Gruni. Prin achiziţionarea pinului ceramic, se face şi o donaţie către un fond pentru restaurarea faţadelor şi elementelor decorative ale caselor albastre din sat. „Am încercat cu puterile noastre să reparăm faţada unei case care ascundea o inscripţie foarte puţin vizibilă, anul reparaţiei capitale şi numele celui care a meşterit în urmă cu 116 ani la ea. Cât de frumos e să vezi cum fragmentul acesta de poveste a dormit atâţia ani sub straturile de tencuială fragilă, sub ploi şi zăpezi şi a rezistat până la noi, în 2021. Iar dacă ne gândim la posibilul an când a fost ridicată casa, atunci sigur erau vremuri în care ideea de comunitate era foarte puternică. Am fost atenţi la straturile de tencuială, la felul în care a fost aşezată piatra şi la toate mesajele pe care ni le-a transmis faţada. Ne place să ne uităm la aceste case ca la bunicii şi străbunicii noştri, la chipurile lor, cu aceeaşi grijă, atenţie şi bucurie. Să începem să vorbim cu casele, cum se vorbea în urmă cu un secol sau două şi să le reparăm cu materiale naturale, piatră, nisip, var stins, apă. Să repetăm gesturile lor şi să învăţăm să privim.” Aşa ne-au spus cei de la Asociaţia „Monumentum”. Programul educaţional de la Şona, bazat pe întâlnirea dintre arhitectură şi celelalte arte, se desfăşoară pe o perioadă de zece ani şi este iniţiat de Asociaţia „Monumentum”, Fundaţia „Ştefan Câlţia”, în parteneriat cu Asociaţia sătească „Şona noastră”. Pictorul Ştefan Câlţia, fiul său, Matei Câlţia, arhitectul Eugen Vaida şi restauratorul Ştefan Vaida transmit permanent iubirea lor faţă de patrimoniul din Transilvania şi din ţară şi asta dă tuturor superputeri să pornească în fiecare zi în călătoria pentru protejarea tuturor elementelor valoroase de la sat, atât câtă vreme mai suntem pe aici.
Proiectul cultural „Casele vernaculare: de la decădere la… albastru” început în 2024 este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional – AFCN şi vizează punerea în valoare a fondului material rural, evidenţiind identitatea specifică locului şi a tradiţiilor legate de construcţii. Organizat de Asociaţia „Monumentum”, acest proiect îşi propune să educe în legătură cu istoria şi modul de restaurare a caselor vechi, un interes continuu al asociaţiei, şi în special să sprijine proprietarii de case cu arhitectură vernaculară, valoroase, atât din punct de vedere al patrimoniului, cât şi pentru istoria locului. Se desfăşoară în parteneriat cu: Fundaţia „Ştefan Câlţia”, „Via Transilvanica”, Institutul de Cercetare Făgăraş.
Pe casele albastre se întorc şi berzele din drumurile lor fără de praf şi admiră minunea unui cer reflectat pe pământ. Voluntarii şi artiştii au oferit aripi visării şi au ridicat astfel satul de poveste în cerurile copilăriei noastre, mai albastre, tot mai albastre! (George V. GRIGORE)
Surse: albastru.ro; colinele-transilvaniei.ro; bizbrasov.ro; amfostacolo.ro; revistaculturala.ro; albastrusiorigini.ro


