În perioada 22–23 mai 2026, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti a organizat Conferinţa Anuală Ştiinţifică, un eveniment de tradiţie, dar şi de referinţă pentru comunitatea academică şi de cercetare din România. Manifestarea a reunit specialişti, cercetători, cadre didactice şi doctoranzi din domenii interdisciplinare precum biofizică şi fizică medicală, fizica atomică şi nucleară, protecţia mediului, materiale avansate, surse regenerabile de energie, fizică teoretică şi computaţională, matematică aplicată, optică, plasmă, laseri şi polimeri.
În cadrul conferinţei, un interes deosebit au prezentat cele trei lucrări susţinute de lect. univ. dr. Valentina Mărăscu de la Facultatea de Inginerie şi Informatică din cadrul Universităţii „Spiru Haret” (USH), cercetător ştiinţific gradul III în cadrul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei (INFLPR), Măgurele. Lucrările au fost elaborate împreună cu un colectiv multidisciplinar format din specialişti în fizica plasmei, securitate cibernetică, informatică şi tehnologii spaţiale.
• AstroShield: Inteligenţă IoT securizată pentru habitate spaţiale autonome
Lucrarea intitulată „AstroShield: Secure IoT Intelligence for Self-Sustaining Space Habitats” a abordat una dintre cele mai actuale şi strategice teme ale prezentului: securitatea infrastructurilor IoT în misiunile spaţiale. Lucrarea analizează ecosistemul Internet of Space Things (IoST), în care sateliţi, CubeSats, senzori inteligenţi şi staţii terestre sunt interconectate pentru a susţine comunicaţiile şi operaţiunile spaţiale. Cercetarea evidenţiază riscurile majore asociate acestor tehnologii, şi anume interceptarea datelor, atacurile asupra firmware-ului, compromiterea sistemelor critice, bruiajul semnalelor sau vulnerabilităţile generate de radiaţiile cosmice. Autorii propun o arhitectură de tip Zero Trust, bazată pe criptografie avansată, secure boot, control riguros al accesului şi sisteme autonome de detecţie a intruziunilor. În plus, lucrarea integrează concepte de ethical hacking şi testare ofensivă pentru identificarea vulnerabilităţilor înainte ca acestea să fie exploatate.
Importanţa acestui subiect este majoră în contextul actual, în care explorarea spaţială cunoaşte o dezvoltare accelerată prin proiecte susţinute de NASA, ESA şi companii private precum SpaceX. Odată cu extinderea comunicaţiilor satelitare şi a reţelelor IoT în spaţiu, securitatea cibernetică devine un element critic pentru protejarea infrastructurilor strategice, a datelor ştiinţifice şi a viitoarelor habitate autonome.
• QuantumLab Nexus: Ecosisteme de date ciber-reziliente pentru ştiinţa experimentală a viitorului
Lucrarea intitulată „QuantumLab Nexus: Cyber-resilient Data Ecosystems for Future Experimental Science” a avut în centru cercetarea în domeniul plasmei reci, al fuziunii nucleare şi al protecţiei datelor experimentale. Prezentarea a evidenţiat rolul plasmei ca „a patra stare a materiei” şi importanţa proiectelor internaţionale de fuziune nucleară, precum ITER, în dezvoltarea unor surse aproape inepuizabile de energie curată. Lucrarea a analizat metode moderne de caracterizare experimentală şi a abordat totodată trecerea spre domeniul de quantum computing.
Un accent important a fost pus pe materialele utilizate în reactoarele de fuziune, precum tungstenul şi titanul, şi pe necesitatea protejării volumelor uriaşe de date generate în laboratoarele moderne. Autorii au propus soluţii bazate pe criptografie AES-256, control al accesului prin politici RBAC şi ABAC, autentificare multi-factor şi standarde internaţionale de securitate cibernetică. Lucrarea subliniază o realitate esenţială a cercetării contemporane: marile descoperiri ştiinţifice nu mai depind exclusiv de experimente, ci şi de capacitatea de a proteja integritatea şi autenticitatea datelor. Într-o perioadă în care infrastructurile de cercetare sunt tot mai digitalizate şi conectate global, securitatea cibernetică devine parte integrantă a progresului ştiinţific.
• PlasmaCipher: Strategii criptografice bazate pe plasmă rece pentru comunicaţii securizate
În lucrarea „PlasmaCipher: Cryptographic Strategies for Secure Communications Using Cold Plasma Discharges”, autorii au propus o abordare inovatoare aflată la intersecţia dintre fizica plasmei şi criptografia modernă. Cercetarea prezintă un model experimental prin care parametrii măsuraţi în plasmele de heliu, hidrogen şi deuteriu sunt utilizaţi pentru generarea cheilor criptografice destinate algoritmilor AES şi RSA. Folosind limbajul Python şi tehnici bazate pe SHA-256, autorii au demonstrat că fenomenele fizice din plasmă pot genera surse de entropie cu un grad foarte ridicat de aleatoriu. Modelul dezvoltat asigură confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea informaţiilor transmise, consolidând principiile fundamentale ale securităţii informaţiei. Prin utilizarea fluctuaţiilor fizice reale drept sursă pentru generarea cheilor criptografice, sistemul reduce semnificativ riscul atacurilor predictive şi al compromiterii mecanismelor tradiţionale de criptare. Importanţa acestei cercetări este deosebită în contextul apariţiei tehnologiilor cuantice şi al nevoii globale de dezvoltare a unor metode de criptografie rezistente la atacurile viitorului. Integrarea fizicii experimentale în dezvoltarea sistemelor de securitate digitală reprezintă o direcţie emergentă cu potenţial strategic pentru comunicaţiile militare, infrastructurile critice, tehnologiile spaţiale şi protecţia datelor sensibile.
Participarea şi contribuţia echipei coordonate de lect. univ. dr. Valentina Mărăscu demonstrează capacitatea cercetării româneşti de a aborda teme aflate în centrul transformărilor tehnologice globale: securitatea cibernetică, comunicaţiile spaţiale, fuziunea nucleară, inteligenţa artificială şi criptografia post-cuantică.
Conferinţa Anuală Ştiinţifică organizată de Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti a demonstrat că cercetarea românească are capacitatea de a răspunde provocărilor majore ale erei digitale şi tehnologice. Prin astfel de iniţiative, România îşi consolidează prezenţa în domeniile de vârf ale cercetării internaţionale şi contribuie activ la dezvoltarea tehnologiilor care vor modela societatea viitorului.
Cele trei lucrări prezentate de echipa coordonată de lect. univ. dr. Valentina Mărăscu au evidenţiat nu doar excelenţa academică şi interdisciplinaritatea cercetării moderne, ci şi faptul că domenii precum fizica plasmei, securitatea cibernetică, comunicaţiile spaţiale şi criptografia avansată devin esenţiale pentru viitorul societăţii. Într-o lume în care infrastructurile digitale, explorarea spaţială şi protecţia datelor au devenit priorităţi strategice globale, astfel de cercetări oferă soluţii concrete pentru dezvoltarea unor tehnologii mai sigure, mai sustenabile şi mai reziliente. Participarea activă a cercetătorilor români la aceste direcţii de avangardă confirmă rolul important al mediului academic şi al institutelor de cercetare din România în construcţia ecosistemului tehnologic al viitorului.
Evenimentul organizat la Universitatea din Bucureşti a reprezentat nu doar o platformă de prezentare a rezultatelor ştiinţifice, ci şi un semnal puternic privind necesitatea colaborării dintre fizică, informatică, inginerie şi securitate cibernetică pentru dezvoltarea tehnologiilor care vor defini următoarele decenii. (Conf. univ. dr. Marius Iulian MIHĂILESCU)
Numărul 808
