Dacă treceţi prin Ocna Sibiului, puteţi vizita şi câteva obiective turistice importante. În curtea Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul” este un muzeu unde în trecut îşi desfăşurau activitatea o şcoală primară şi o grădiniţă. Iniţial, muzeul a fost gândit ca un simplu depozit pentru păstrarea obiectelor vechi, dar, datorită implicării preotului Savu Popa şi a câtorva voluntari, acesta a căpătat o formă muzeală. Un alt obiectiv este Biserica-cetate reformată din secolul XIII (1240), la origine bazilică romană. Fiind asediată de mai multe ori din cauza unui incendiu, biserica a fost refăcută în stilul gotic târziu, cu câteva elemente renascentiste. Din anul 1569 biserica a fost trecută de la cultul romano-catolic la cultul reformat calvin.
Pe strada Mihai Viteazu, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” este „Biserica Brâncoveanu”, aceasta fiind o ctitorie a lui Mihai Viteazul din anul 1600, ridicată după bătălia de la Şelimbăr, din 1599. A fost incendiată de turcii care treceau prin Transilvania. Pe ruine, domnitorul Constantin Brâncoveanu a refăcut-o, în 1701. Biserica, construită în stil brâncovenesc, adăposteşte picturi murale din anul 1723.Se evidenţiază imaginile domnitorilor Mihai Viteazul (1558-1601/dreapta) şi Constantin Brâncoveanu (1654-1714/stânga). Biserica a mai fost renovată în 1895, când obiectele de valoare au fost duse în muzee din Sibiu, Cluj şi Alba Iulia.
Povestea spune că în primăvara anului 1599, după bătălia de la Şelimbăr, impresionat de credinţa şi rugăminţile sibienilor, în acele timpuri iobagi pe propriile pământuri, Mihai Viteazul a dispus învoire să se aducă piatră şi cărămidă pentru construirea Bisericii. După ce Viteazul a fost înlăturat prin trădare şi martiraj, biserica a fost incendiată şi dărâmată de cotropitorii turci ajunşi în zonă. Ajuns pe scaunul domnesc, Constantin Brâncoveanu dispune ca pe ruinele existente să fie reconstruită Biserica, întărind şi lărgind zidurile, făcând danie ani la rând cu cele de trebuinţă. Pictura interioară a fost terminată la nouă ani după martirajul Brâcovenilor (15 August 1714), sub ispravnicul Popa Ioan din Vizocna.
Şi acum…minunea împărtăşită de jurnalistul Dan Tomozei: „…În luna Iulie 2006, scriam pentru Jurnalul Naţional. Deja se înserase, trecuse bine de ora 20.30, iar părintele Savu Popa, slujitor în acei ani al Bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, iniţiator al unui muzeu al sării, ne-a primit cu bunătate şi îngăduinţă să pozăm tot ce doream. Numai că, fiind la final de zi, târziu în seară, după ore de fotografiat, niciunul dintre aparate nu mai avea bateriile încărcate. Aveam pozate obiecte din muzeu, dar când am ajuns în Biserică … nimic! Ne frământa supărarea că nu vom putea păstra în imagini fresca bisericii, în care apăreau Viteazul şi Brâncoveanu. Am stat la taină lungă cu părintele, am aflat poveşti şi legende ale locuri. Când să ne despărţim, am deschis din nou aparatul foto şi mai mult în disperare de cauză am declanşat. Uimire generală! A funcţionat şi am făcut o imagine în semi-întunericul din Biserică. (…) A fost ca o minune, petrecută în faţa domnitorilor martiri Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu.”
Poate încărcarea energetică a locului a ajutat la această misterioasă şedinţă foto din noapte, sau poate cei doi domnitori reprezentaţi în frescă au dat puţin ajutor…
Minune sau nu, patrioţii adevăraţi, Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu, cu credinţă de ţară şi Dumnezeu, au lăsat semnele hotărârii lor spirituale de a face totul până la sacrificiul suprem şi prin această ctitorie comună, ridicată cumva împreună, asigurând continuitatea elementului românesc. Nestrămutaţi în credinţă şi ţel, au stat ca două statui de marmură în faţa destinului implacabil. Cinste lor! Cinste patrioţilor! (George V. GRIGORE)
Surse: wikipedia.org; tribuna.ro; primariaocnasibiului.ro; ocna-sibiu.ro; biserici.oag; ziarullumina.ro; jurnalul.ro
Numărul 808
