„EcclesiART” – Muzeul de artă românească contemporană cu tematică creştină de la Catedrala „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Voluntari

Având o adevărată cetate a mănăstirilor creştine ce „fac zid” împrejurul capitalei, Ilfovul şi-a organizat şi o salbă de muzee pe lângă aceste mănăstiri: Cernica, Căldăruşani, Samurcăşeşti, Pasărea. Unul dintre lăcaşurile de cult ce merită a fi pomenite este catedrala „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Voluntari, cu o suprafaţă desfăşurată de 3.400 de metri pătraţi, volumul construcţiei fiind de 40.000 de metri cubi. Înălţimea la cruce este de 42 de metri, iar înălţimea totală este de 60 de metri, ceea ce face ca lăcaşul de cult al comunităţii din Voluntari să fie cel mai înalt din zona Bucureşti Ilfov. Potrivit Protoieriei Ilfov Nord, clopotele au fost turnate la fabrica Grassmayr, din Austria şi au o greutate de aproximativ cinci tone.

Înălţarea frumoasei catedrale „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a atras mai multe proiecte cultural-spirituale menite să completeze misiunea unui astfel de lăcaş de cult ortodox, în mijlocul comunităţii creştine a locului – fiindcă viaţa unei biserici se împleteşte întotdeauna cu viaţa credincioşilor care se roagă sau se vor ruga în ea. După două ediţii ale taberei internaţionale de sculptură în marmură, tabără cu tematică creştină, lucrările de la prima fiind amplasate în curtea catedralei Sfânta Cuvioasă Parascheva, iar cea de a doua în importantele intersecţii ale oraşului ilfovean, o nouă iniţiativă cultural-educativ-spirituală prinde viaţă: amenajarea unui muzeu în subsolul generos al catedralei, una dintre sălile acestuia fiind destinată expunerii de artă românească contemporană cu tematică creştină. Astfel în perioada 8-25 aprilie 2024, o nouă tabără de creaţie a avut loc la Voluntari, la care au participat 9 sculptori şi 9 pictori, artişti profesionişti din Bucureşti, Iaşi, Arad, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Sighetul Marmaţiei şi din Republica Moldova. Destinaţia lucrărilor realizate în tabăra de creaţie, sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Paracheva de la Iaşi, a atras şi numele muzeului, care este o împletire între cuvântul grecesc „ecclesia”, ce înseamnă biserică, şi cuvântul „artă”. Nouă sculptori şi nouă pictori şi-au adus la Catedrala din Voluntari ofranda talentului şi a măiestriei lor prin cele nouă lucrări de sculptură (opt în marmură şi una în andezit) şi cele nouă de pictură (realizate în tehnicile ulei pe pânză sau acrilic pe pânză) în decursul a două săptămâni de lucru intens. Pentru că spaţiul de expunere este amplu, lucrările au fost realizate la dimensiuni mai mari decât cea obişnuită pentru un atelier de creaţie. Astfel, sculpturile au aproximativ un metru înălţime, iar pânzele un metru pătrat fiecare. Regăsim în structurile tridimensionale din marmură de Ruşchiţa precum şi în cea din andezit (o rocă de culoare neagră), cioplită de Ioan Pop Vereta, interpretări plastice ale crucii impregnate de o viziune personală – o troiţă dedicată martirilor din închisorile comuniste (Valentin Vârtosu), ale sfântului potir şi ale mâinii străpunse de cui, ce aminteşte de jertfa pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos (Nicolae Ovidiu Popa), dar şi reprezentări libere ale Sfintei Treimi (Vladlen Babcineschi), ale patimilor Sfântului Petru (Marian Petre), ale Coborârii de pe Cruce (Laurenţiu Mogoşanu). Acestora li se adaugă sugestia în trei dimensiuni a unui altar (Dinu Câmpeanu), a unui simbol – semn creştin (Petre Mogoşanu), a pământului susţinut pe aripi de îngeri (Eugen Barzu), precum şi interpretarea plastică a pildei seminţei bune, care cade pe pământ roditor (Ioan Pop Vereta). Pictorii, la fel ca şi colegii lor sculptor au în comun abordarea tematicii şi a simbolisticii creştine în creaţia lor. Trei dintre cei nouă participanţi sunt şi pictori bisericeşti: Cătălin Băluţ (Arad), Monica Vasiloaia (Arad) şi Mirabela Bedereagă (Bucureşti), aceasta din urmă fiind şi membră a colectivului de artişti care a lucrat pictura în mozaic a Catedralei Mântuirii Neamului.

Pânzele pictate pentru spaţiul muzeului Catedralei Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Voluntari abordează, la rândul lor, teme precum: Coborârea de pe Cruce (Emanoil Mazilu), Lumina divină (Ilie Chioibaşi), cifra şapte ca simbol frecvent întâlnit în cărţile sacre ale creştinilor (Cristina Ionescu-Berechet), Pilda bobului de grâu (Victoria Caraiman Pastuch), făpturile îngereşti în ipostaze noi, imaginate de artist (Mircea Nechita), interpretarea picturală şi simbolică a unui Psalm (Florin Şuţu), simbolistica mesei creştine (Mirabela Bedereagă), îngemănarea a două simboluri creştine, peştele şi serafimul (Cătălin Băluţ), simboluri aflate în strânsă legătură, crucea şi potirul pentru împărtăşanie (Monica Vasiloaia). În felul acesta, prin unitate la nivelul tematicii dar şi prin diversitate la nivelul tehnicilor de lucru, al materialelor folosite şi, mai ales, la nivelul viziunilor, prima ediţie a taberei de creaţie „EcclesiArt” a adus în patrimoniul muzeului eclezial al oraşului optsprezece lucrări valoroase de artă contemporană semnate de artişti cu renume. (George V. GRIGORE)

Surse: ziarullumina.ro; limbaromana.org; jurnaluldeilfov.ro; protoieriailfovnord.ro; basilica.ro;