Suntem mai bogaţi spiritual. 16 românce au fost canonizate ca sfinte

• În Patriarhia Română, anul 2026 a fost declarat Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine şi Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar – mironosiţe, muceniţe, cuvioase, soţii şi mame.

Sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă (muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare), în cadrul unei ceremonii desfăşurate pe 6 februarie 2026. Decizia privind canonizarea a fost luată în luna iulie 2025.

„Cele 16 sfinte femei românce canonizate în anul 2025 şi proclamate astăzi în Catedrala Patriarhală Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti sunt repere duhovniceşti importante din trecutul istoric al Bisericii Ortodoxe Române, care ne arată, ca nişte mame spirituale ale poporului român, calea care duce către Hristos. Ele şi-au sfinţit viaţa prin smerenie şi dragoste de aproapele, prin credinţa lor puternică şi curajul mărturisitor, prin răbdarea necazurilor, prin nevoinţe şi rugăciune. Multe dintre aceste sfinte femei au fost soţii şi mame, transmiţând copiilor lor o educaţie profund creştină, care a rodit în sfinţenie”, a afirmat Patriarhul Daniel, „modele de evlavie, dragoste jertfelnică şi curaj mărturisitor”, care acoperă o perioadă de peste cinci secole, de la Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş, născută în secolul al XV-lea, până la Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, trecută la Domnul în anul 2014. „De-a lungul timpului, sfintele femei românce au arătat că drumul spre sfinţenie nu depinde de apartenenţa la o anumită categorie socială, ci de conlucrarea persoanei umane cu harul divin. Aceste noi sfinte femei românce ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost totdeauna binecuvântată cu femei credincioase şi evlavioase, care „au dus lupta cea bună a credinţei şi au săvârşit în sfinţenie călătoria lor pământească”, (…) în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinţi, care şi-au sfinţit viaţa prin dragoste şi jertfă în mijlocul familiei, al comunităţii creştine şi al societăţii; muceniţe care au apărat credinţa ortodoxă cu sângele lor; monahii care au stat în nevoinţă, smerenie, post şi neîncetată rugăciune în mănăstiri şi în pustie; femei mărturisitoare care au îndurat persecuţii pentru numele lui Hristos; soţii de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica şi neamul românesc”, a mai transmis Patriarhul Daniel.

Aceste sfinte sunt:

1. Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu şi cu cinstire în data de 16 august;
2. Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi cu cinstire în data de 12 aprilie;
3. Monahia muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samurcăşeşti şi cu cinstire în data de 19 decembrie;
4. Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea şi cu cinstire în data de 5 iunie;
5. Monahia Platonida (1487-1554), soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş (fostă Despina Miliţa, soţia voievodului) şi cu cinstire în data de 26 septembrie;
6. Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainiţa şi cu cinstire în data de 15 octombrie;
7. Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău şi cu cinstire în data de 4 mai;
8. Schimonahia Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic şi cu cinstire în data de 17 august;
9. Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Văratic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic şi cu cinstire în data de 17 august;
10. Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcaşa şi cu cinstire în data de 4 iulie;
11. Blandina Gobjila (1906-1971), învăţătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi şi cu cinstire în data de 24 mai;
12. Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu şi cu cinstire în data de 17 august;
13. Anastasia Şaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Şaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna şi cu cinstire în data de 1 decembrie;
14. Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv şi cu cinstire în data de 6 iulie;
15. Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana şi cu cinstire în data de 23 decembrie;
16. Monahia Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi şi cu cinstire în data de 5 mai. (George V. GRIGORE)

Surse: basilica.ro; doxologia.ro;.ro