Să vă bată sănătatea şi norocul!

Vă „blestem” cu „blestemul” mamei mele aflate acum printre stele. Credea că pentru a reuşi ai nevoie de sănătate şi măcar un pic de noroc. Era un blestem potrivit mai ales pentru perioada de alegere a profesiei. Nu mai coincid perioadele. Altfel era atunci. Nu mai bine, nu mai rău. Altfel! Au fost oameni care au reuşit şi oameni care nu au reuşit. Cred că „blestemul” este şi acum potrivit! Să ne „lovească” sănătatea şi norocul! Pe noi şi pe cei care ne conduc – pentru că, ce să vezi, se pare că noi i-am ales, la nivel local, regional, naţional…şi am optat /optăm sau nu, pentru „marile alegeri”. Nu ne putem feri! Depindem de înţelepciunea sau capriciile mai marilor lumii. Aşa cred eu. În trecut, îi întrebam pe copii, încă de la grădiniţă, „Ce te faci, când vei fi mare?” şi copiii spuneau: pompier, tractorist, constructor, sudor, miliţian, ofiţer, actor, croitor, învăţător, profesor… Profesiile erau la vedere, „pipăibile” . Azi, este greu să dai un răspuns. Totul se schimbă sub ochii noştri.

Care sunt criteriile pe care ar trebui să le respecte un adolescent când îşi alege drumul în viaţă, cariera? (Trăim această perioadă a opţiunilor.) Ce vrea el să se facă? Fără îndoială, este opţiunea sa şi, de foarte multe ori, a familiei. Dar pe ce criterii? Aptitudinile? Pasiunea? Poziţia socială? Banii? Domeniul de activitate? Timpul alocat? Locul de muncă? Trăim vremuri când în practică nu mai sunt valabili cei „trei 8” – muncă, odihnă, relaxare/distracţie. Când distanţele nu mai reprezintă un impediment, suntem mereu la o apăsare de tastă distanţă. Vremuri când timpul se grăbeşte şi ne grăbeşte. Se produc frecvent schimbări de direcţie. Începutul într-o nouă carieră nu mai are legătură cu vârsta. Profesiile înseşi sunt în schimbare, pretind noi şi variate cunoştinţe, noi şi complexe aptitudini. Uneori surprinzătoare.

În aceste condiţii, cum îşi alege un adolescent drumul în viaţă? Opţiunea lui trebuie să aibă legătură şi cu piaţa muncii? Dar care este piaţa muncii? Naţională, europeană, mondială?!

Sunt multe întrebări cărora trebuie să li se găsească răspuns la alegerea profesiei. Ea face parte din viaţa noastră, ne face fericiţi sau nefericiţi. Este şi motivul pentru care cel mai important criteriu în alegerea profesiei este pasiunea, alegerea unui domeniu care îţi place şi pentru care ai aptitudini. Astăzi, nicio profesie nu este un capitol încheiat. Trebuie să vrei şi să poţi învăţa tot timpul ca să ţii pasul. Şi, dacă nu faci cu drag ceea ce faci, oboseşti, te plictiseşti, devii apatic, nemulţumit, oricâţi bani ai avea. Iar ca să afli ce te pasionează cu adevărat, trebuie să cauţi, să încerci, să întrebi, să constaţi ce te ţine treaz, ce-ţi dă satisfacţii, să te afli în preajma oamenilor de succes, să-i observi, să-i iei drept modele. Trebuie să te cunoşti, să-ţi explorezi resursele intelectuale, psihice şi fizice. Să înveţi, să citeşti din toate domeniile, totul este folositor pentru a putea alege şi a dobândi biletul de intrare pe o piaţă a muncii care să-ţi ofere satisfacţii. Fiecare profesie este importantă, fiecare are rolul său. Diferenţa nu o face poziţia profesiei pe scara socială, ci felul în care este ea făcută. Şi va fi făcută bine de oameni „bătuţi de sănătate şi de noroc.” Măcar un pic de noroc! (Mioara VERGU-IORDACHE)