Mai sunt încă români valoroşi care au fost premiaţi şi recunoscuţi peste hotare, dar în ţara noastră sunt pur şi simplu necunoscuţi. Curând, o cercetătoare remarcabilă din Satu Mare va avea numele înscris în aur pe unul dintre cele mai cunoscute monumente ale lumii: Turnul Eiffel din Paris.
Primăria capitalei franceze a anunţat recent lista celor 72 de femei de ştiinţă care vor fi astfel celebrate, într-un demers care îşi propune să aducă recunoaştere contribuţiilor fundamentale ale femeilor în domeniul ştiinţei. Lista a fost prezentată de primarul Parisului, Anne Hidalgo, ca parte a unui proiect început în martie 2025, în colaborare cu Ville de Paris, Société d’exploitation de la Tour Eiffel (SETE) şi Asociaţia Femmes.
Până acum, Turnul Eiffel – inaugurat în 1889 la iniţiativa lui Gustave Eiffel – celebra ştiinţa prin gravarea a 72 de savanţi francezi, toţi bărbaţi, pe primul său etaj, cu litere de aur. Noul proiect îşi propune să corecteze această omisiune istorică şi să evidenţieze rolul esenţial al femeilor în progresul ştiinţific. Printre numele alese se află şi Agnès Ullmann, născută în România. Stabilită în Franţa, Ullmann a devenit o figură de referinţă în biologia moleculară, desfăşurându-şi întreaga carieră la renumitul Institut Pasteur din Paris.
Agnes Ullmann s-a născut la 14 aprilie 1927, în România, la Satu Mare, şi a decedat în Franţa, pe 25 februarie 2019, la Paris. Agnes Ullmann a urmat liceul în Arad, apoi s-a înscris la Universitatea din Cluj; s-a mutat la Universitatea „Eötvös Lorand” din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1949. Tot aici şi-a luat doctoratul în microbiologie. În 1958 – 1959 a obţinut o bursă de la Fundaţia Rockefeller, ceea ce i-a permis să lucreze la Laboratorul Monod din cadrul Institutului Pasteur, unde a rămas pentru tot restul carierei. Acolo a devenit profesoară, directoare de laborator şi în 1982 membră a Consiliului de Administraţie. Ullmann a obţinut cetăţenia franceză în 1966. La Institutul Pasteur, Ullmann s-a ocupat iniţial de efectele antibioticelor şi a reuşit să elucideze, printre altele, modul de acţiune a streptomicinei (ca inhibitor al sintezei proteinelor în bacterii). Ea a studiat, de asemenea, efectul monofosfatului de adenozină ciclică (cAMP) din sistemul mesagerilor de ordin II în celula bacteriană. În 1967, Ullmann a arătat că acest monofosfat inversează reprimarea cataboliţilor în bacteria E. coli. Mai târziu, a descoperit un alt factor care stimulează reprimarea cataboliţilor (factorul modulator al cataboliţilor sau CMF). Ulterior, Ullmann s-a ocupat de modul de acţiune al agentului patogen al tusei convulsive şi al toxinei sale. Ea a arătat că toxina creşte producţia de cAMP în celula gazdă şi, astfel, perturbă metabolismul acestora. Capacitatea toxinei de a oferi altor molecule acces la celula gazdă atacată a ajutat-o, de asemenea, să dezvolte vaccinuri prin cuplarea toxinei de tuse convulsivă modificată genetic cu fragmente antigenice împotriva cărora urmau să fie imunizate. Dintre studenţii cărora le-a predat, amintim pe Maxime Schwartz, care a devenit ulterior director al Institutului Pasteur. În 1978, împreună cu André Lwoff, a publicat o colecţie de eseuri de Jacques Monod şi a publicat două antologii în memoria lui.
Ca recunoaşterii a muncii sale de cercetare, în 2002 Agnes Ullmann a primit medalia „Robert Koch”. A fost membră de onoare a Academiei Maghiare de Ştiinţe şi a Academiei Europene de Microbiologie (EAM). Preşedintele EAM Philippe Sansonetti şi-a amintit toate contribuţiile sale în microbiologie în „In memoriam Agnes Ullmann”. A fost cu adevărat o pionieră a ascensiunii biologiei moleculare în anii 1960. Munca sa a avut un impact de durată asupra sănătăţii umane şi a contribuit la salvarea a milioane de vieţi. Cunoscută drept „o femeie curajoasă”, povestea ei reflectă modul în care diversitatea culturală şi intelectuală poate da naştere unor contribuţii de excepţie la patrimoniul ştiinţific european şi mondial. Istoria ştiinţei nu poate fi completă fără prezenţa femeilor. Gravarea numelui Agnes Ullmann pe Turnul Eiffel simbolizează, atât excelenţa personală, cât şi impactul global al oamenilor de ştiinţă formaţi la intersecţia mai multor culturi. Vivat! (George V. GRIGORE)
Surse: informatia-zilei.ro; wikipedia.org; rador.ro; europanews.ro; romania-actualitati.ro; stiripesurse.ro;

