Mircea COŞEA, „EDUCAŢIA ECONOMICĂ”

„Studierea economiei – „condiţie a înţelegerii lumii”

Volumul regretatului economist Mircea Coşea, Educaţia economică, publicat la prestigioasa editură a Fundaţiei România de Mâine, la finalul anului 2025, şi care s-a bucurat de o meritată lansare la târgul de carte Gaudeamus Bucureşti (3-7 decembrie 2025), reprezintă, neîndoielnic, o apariţie editorială de excepţie. Fără a fi – aşa cum mărturiseşte, de la bun început, însuşi autorul – „un manual de economie” – lucrarea se instituie într-un adevărat catehism, absolut necesar înţelegerii celor mai importante concepte din economie şi un ghid esenţial, care ne ajută să înţelegem mecanismele funcţionării economiei şi să ne modelăm comportamentul social, influenţat în mod indisolubil de realităţile economice.

De altfel, educaţia economică ar trebui să reprezinte, în opinia noastră, o prioritate a tuturor programelor de învăţământ, alături de educaţia financiară, educaţia politică, educaţia istorică etc. Este ceea ce încearcă acest volum al domnului Mircea Coşea, să umple un gol care se resimte din ce în ce mai acut la nivelul societăţii româneşti. Acest gol constă în lipsa, în general, a unui comportament economic coerent al românilor, atât la nivel personal, cât şi familial. Are loc neînţelegerea „forţelor profunde” (expresia le aparţine cunoscuţilor analişti ai relaţiilor internaţionale, Pierre Renouvin şi Jean Baptiste Duroselle, Introduction à l’histoire des relations internationales, Paris, Armand-Colin, 1964), care acţionează în economie şi care afectează în mod direct viaţa oamenilor. Nu de puţine ori apare dificultatea în a găsi cele mai potrivite soluţii pentru adaptarea la provocările frecvente de pe parcursul vieţii lor.

Din această perspectivă, definiţia termenului de „economie”, propusă de autor, ni se pare a fi foarte potrivit aleasă. În opinia sa, pe care o împărtăşim în totalitate, „oamenii au nevoie să-şi îndeplinească nevoile de consum, şi pentru a face acest lucru transformă lumea din jurul lor şi sunt, de asemenea, transformaţi de modul în care transformă lumea”. Pornind de la aceste consideraţii elementare, Mircea Coşea evidenţiază că: „Economia este studiul acestui proces de producţie şi „autoproducţie” a oamenilor”. Mai departe, autorul relevă întrebările esenţiale ale economiei: „de ce avem nevoie, ce vrem şi ce facem pentru a-l obţine ? În mod logic, ne vom întreba: Care sunt nevoile noastre esenţiale şi cum pot fi satisfăcute pentru toată lumea? Care dintre dorinţele noastre sunt secundare? Folosim resursele pe care le avem la dispoziţie în mod corespunzător? Care sunt efectele acţiunii noastre asupra lumii din jurul nostru, atât din punct de vedere social, cât şi de mediu ?” Toate acestea sunt întrebări care trebuie să îndemne la reflecţie atât specialiştii, cât şi publicul larg.

Lucrarea Educaţia economică atestă vastele cunoştinţe multidisciplinare ale domnului Mircea Coşea, precum şi impresionanta sa capacitate de sinteză. Volumul se remarcă încă de la primele pagini prin claritatea expunerii şi forţa de analiză a fenomenelor vieţii economice, care acţionează la nivelul societăţii umane. Lectura cărţii este de la prima şi până la ultima pagină facilă, plăcută şi provocatoare prin întrebările la care autorul încearcă să răspundă prin prisma vastelor sale cunoştinţe, dar şi a experienţei dobândite de-a lungul activităţii profesionale şi academice în calitate de economist implicat în mod direct în frământările epocii sale.

Din punct de vedere metodologic, autorul îşi începe demersul ştiinţific, în prima parte a cărţii, printr-o pledoarie în favoarea importanţei studierii economiei – „condiţie a înţelegerii lumii” – aşa cum, pe bună dreptate, găsim în carte. Nu întâmplător, între educaţia economică şi creşterea economică există o relaţie strânsă. Mircea Coşea subliniază, pe bună dreptate, importanţa existenţei unei forţe de muncă calificată şi educată în creşterea productivităţii/ economică, contribuind, nu în ultimul rând, la o mai mare inovaţie. Pentru a dispune însă de o forţă de muncă calificată, este necesară implicarea statului prin politici educaţionale care să acorde importanţa cuvenită educaţiei economice.

Cea de a doua parte a cărţii este consacrată elementelor de teorie economică şi îşi propune să răspundă succint la întrebarea fundamentală „Cum funcţionează economia ?” sau „Cum se creează şi se distribuie bogăţia?”. Partea a doua îşi propune de asemenea să ofere cadrul necesar înţelegerii unor teme majore precum: agenţi economici şi operaţiuni economice, piaţa şi formarea pieţelor, banii şi circulaţia bănească, dezechilibre economice contemporane, respectiv inflaţia, şomajul şi piaţa muncii, creşterea economică şi caracterul ciclic al evoluţiei economice, inegalitatea socială. Tot în această parte a lucrării autorul analizează relaţia complexă dintre piaţă şi stat, privite din postura de parteneri în elaborarea şi implementarea politicilor economice.

În cadrul acestei teme atât de importante, Mircea Coşea explică noţiunile generale atât de necesare pentru înţelegerea politicii economice şi explică, totodată, rolul şi funcţiile statului în economia modernă. O altă temă aflată în atenţia autorului este şi cea privind economisirea şi finanţarea economiei, esenţiale pentru buna îndeplinire a funcţiilor statului modern. Nu este uitat nici domeniul relaţiilor economice internaţionale, cu subteme precum balanţa de plăţi externe, competitivitatea în cadrul relaţiilor economice internaţionale, globalizarea şi raţionamentele economice ale integrării.

Într-o eră a digitalizării extrem de dinamică, Mircea Coşea ia în discuţie şi relaţia dintre ştiinţa economică şi inteligenţa artificială, o realitate de care va trebui să ţinem seama cu toţii deoarece ea ne va modela viitorul apropiat. Considerând neclare, încă, efectele inteligenţei artificiale asupra creşterii economice, autorul atrage atenţia că, în ciuda „promisiunii unei productivităţi sporite şi a creării de noi locuri de muncă”, asistăm la manifestarea îngrijorării experţilor cu privire la potenţialele pierderi de locuri de muncă şi sporirea inegalităţii.

Tot aici, autorul are în vedere şi explicarea oportunităţilor, dar şi a problemelor apartenenţei la Uniunea Europeană. Mircea Coşea trece în revistă istoria Uniunii Europene, de la origini până în prezent, reliefând provocările cu care s-a confruntat de-a lungul evoluţiei sale. Interesantă ni se pare şi analiza autorului referitoare la Pactul Verde European, care trebuie să ţină cont – în opinia sa – de criterii precum: principiul/analiza cost-beneficiu în politica energetică şi ritmul evoluţiilor tehnologice, inovaţiile şi progresul tehnic.

Economia informală (subterană) reprezintă şi ea o temă în centrul atenţiei autorului. În finalul celei de a doua părţi, Mircea Coşea ne oferă o interesantă viziune cu privire la lumea în care trăim, care trebuie evaluată prin prisma tendinţelor pe termen lung sau, aşa cum ar fi spus faimosul istoric francez şi strălucit reprezentant al Şcolii Analelor, Fernand Braudel, analizarea evenimentelor ţinând cont de „durata lungă a istoriei”.

Cea de a treia parte a lucrării trece de la teoria economică la metoda ştiinţei economice şi se opreşte asupra abordărilor din economie: prin concepţia fizico-mecanică şi biologico-organicistă şi cea psiho-sociologică. De asemenea este abordată problema „conflictului tradiţional”. De foarte mare utilitate pentru înţelegerea evoluţiei gândirii economice este şi prezentarea referitoare la cele mai importante şcoli care s-au manifestat de-a lungul istoriei moderne în acest domeniu: şcoala clasică, şcoala marxistă, şcoala neoclasică, şcoala keynesiană, dar şi cele mai recente curente ale gândirii economice. Tot aici, autorul încearcă să răspundă la o întrebare esenţială pentru toţi teoreticienii: „Quo vadis ştiinţa economică ? Încotro se îndreaptă?”. În continuare, Mircea Coşea atacă o temă sensibilă în lumea contemporană – patriotismul economic: „un concept vechi în continuă actualizare”. O altă temă importantă abordată de autor în cadrul lucrării este şi criptomercantismul, doctrina economică a lui Donald Trump, preşedintele Statelor Unite ale Americii în funcţie începând cu 20 ianuarie 2025. Analiza autorului se dovedeşte a fi una lucidă, care evită capcana emoţională în care au intrat nu puţini analişti atunci când au încercat să decripteze comportamentul politic al celui de al 47-lea preşedinte american. În finalul părţii a treia, dar fără a fi de mai mică importanţă, Mircea Coşea se angajează într-o analiză fină a problemei deglobalizării care se manifestă în prezent, considerând că acest fenomen poate determina o regândire a teoriei economiei globale.

Ultima parte a cărţii (a patra) este consacrată unui foarte util breviar de termeni economici.

Educaţia economică, prezentată succint mai sus, relevă erudiţia autorului, expunerea fiind una clară, concisă, accesibilă chiar şi cititorului mai puţin avizat. Parcurgând lucrarea, cititorul este imediat captivat de uşurinţa cu care autorul abordează teme care necesită lecturi îndelungate ale unei bibliografii foarte vaste, oferind astfel, prin intermediul Educaţiei economice, o cheie de lectură extrem de utilă tuturor celor interesaţi să înţeleagă ce este economia, cum funcţionează ea şi ce rol joacă individul/indivizii în ansamblul fenomenelor economice pe care le generează şi care, la rândul lor, îi influenţează viaţa cotidiană. (Dr. Valentin-Ioan FUŞCAN)