Ziua Culturii Naţionale

Simpozion dedicat Zilei Culturii Naţionale

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, având ca parteneri Fundaţia „Fildasart” şi Centrul Cultural „Expoarte”, a organizat un Simpozion dedicat Zilei culturii naţionale în ziua 14 ianuarie 2026, la Vila Catena, care găzduieşte expoziţia privată de pictură Nicolae Grigorescu. Sub titlul Literatura şi pictura, factori ai civilizaţiei spirituale, luările de cuvânt s-au referit în mod firesc în special la literatura lui Mihai Eminescu, deschizătorul poeziei româneşti contemporane, a cărui zi de naştere, 15 ianuarie, este şi Ziua Culturii Naţionale, şi la pictura lui Nicolae Grigorescu, cofondator al picturii româneşti contemporane, alături de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian.

Simpozionul a avut ca moderator pe prof.univ.dr.ing. Doina Banciu, Preşedinte, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, care a menţionat faptul că AOŞR contribuie la sporirea culturii naţionale atât prin aportul membrilor săi, cât şi prin spijinul acordat unor tineri cercetători, ca şi prin organizarea anuală de manifestări culturale, între care şi cele consacrate Zilei Culturii Naţionale. Din partea Academiei organizatoare au mai luat cuvântul prof.univ.dr.ing. Adrian Badea, Preşedinte de onoare al AOŞR, care s-a referit la influenţa reciprocă dintre creaţiile poetice şi cele picturale, şi prof.univ.dr.Mihai Bădescu, Preşedintele secţiei Filosofie, Teologie şi Psihologie a AOŞR, care a punctat contribuţiile eminesciene la ctitorirea limbii şi culturii române contemporane. Programul simpozionului i-a mai inclus pe: prof.univ.dr. Ioan Cristescu, Director General al Muzeului Naţional al Literaturii Române (a susţinut necesitatea unei noi integrale editoriale a operei eminesciene), dr. Marius Tiţa, critic de artă (a relevat importanţa tuturor formelor culturii şi ale valorii, astfel încât fiecare zi poate fi considerată o zi a culturii) şi dr. Ioana Beldiman, istoric de artă (a prezentat, conform albumului său Grigorescu: Colecţia Avarte, Alicat, 2025, etapele creaţiei lui Nicolae Grigorescu şi contribuţia acestuia la înscrierea picturii româneşti în universalitate). În final, actriţa Gabriela Enescu a susţinut un recital de poezie eminesciană, iar conf.univ.dr. Mariana Câmpeanu, curator al expoziţiei, i-a invitat pe participanţi să viziteze expoziţia cu cele 27 de lucrări ale lui Grigorescu, aflate în colecţia doamnei Anca Vlad, pasionată colecţionară de opere ale maeştrilor noştri moderni şi contemporani. Pentru participanţi, simpozionul a constituit un prilej de reflecţie asupra celor două forme ale culturii, literatura şi pictura, şi, mai larg, asupra importanţei tuturor tipurilor de creaţie la dezvoltarea spirituală şi civilizaţională a societăţii româneşti şi afirmarea acesteia pe plan european şi universal. (Ioan N. ROŞCA)

Apel către oamenii de ştiinţă şi cultură din România şi Republica Moldova

Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor,

Data de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale – devenită sărbătoare naţională din anul 2010, la propunerea Academiei Române – ne oferă prilejul unei meditaţii asupra destinului nostru comun, într-un context european şi internaţional marcat de incertitudini, conflicte şi transformări geopolitice. Republica Moldova îşi continuă cu hotărâre parcursul european, într-un mediu complex, influenţat de factori externi dificil de controlat: războiul din vecinătatea imediată, provocările generate de separatismul intern şi fragilitatea echilibrelor geopolitice regionale şi globale.

În acest context, Declaraţia comună a Academiei Române şi a Academiei de Ştiinţe a Moldovei din 30 decembrie 2025 reafirmă o idee fundamentală: există o cale durabilă şi sigură spre unitatea politică – reîntregirea spirituală, culturală şi ştiinţifică a poporului român. Experienţa istoriei demonstrează că marile împliniri politice au fost precedate de procese de coagulare culturală şi intelectuală. România culturală s-a afirmat înaintea României politice, iar această lecţie istorică îşi păstrează şi acum actualitatea.

Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, instituţii înfrăţite prin limbă, cultură şi misiune, au optat în mod consecvent pentru strategia apropierii efective, fundamentată pe cooperare instituţională, iniţiative comune, asumarea adevărului istoric şi promovarea valorilor autentice ale poporului român. Declararea anului 2025 drept „Anul Mihai Eminescu” reprezintă nu doar un omagiu adus Poetului Naţional, ci şi o reafirmare a unităţii de limbă, cultură şi destin care ne defineşte. Să nu uităm că Eminescu s-a gândit mereu la patria sa („Ce-ţi doresc au ţie, dulce Românie”), căreia i-a menit „mare viitor”! Să fim demni de această moştenire, de dragul copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor noştri!

În această zi cu adâncă semnificaţie simbolică, adresăm un apel către comunităţile ştiinţifice şi culturale din România şi Republica Moldova de a continua cu demnitate procesul de reîntregire spirituală, culturală şi ştiinţifică, ca fundament al unei unităţi stabile. Reuşita acestui demers depinde în mod direct de capacitatea noastră de a acţiona împreună, de a plasa adevărul, valoarea şi competenţa deasupra oricăror hotare administrative, conjuncturi politice sau interese de partid ori de grup.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este un obiectiv legitim şi necesar. Reîntregirea poporului român rămâne însă un ideal care depinde de noi toţi, de cetăţenii spaţiului românesc nedespărţit prin hotare impuse cu forţa şi care poate fi realizat prin voinţă comună, solidaritate şi fidelitate faţă de adevărul istoric. Dispariţia de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului va fi rezultatul firesc al acestei apropieri reale, construite prin educaţie, ştiinţă şi cultură.

Ne exprimăm speranţa că ecourile prezentului Apel, asemenea rezonanţei Declaraţiei comune a celor două Academii din 30 decembrie 2025 – calificată de analistul politic şi istoricul Anatol Ţăranu drept „Manifest al identităţii” – vor contribui la asumarea unor decizii corecte de către factorii politici din România şi Republica Moldova.

Adoptat la data de 15 ianuarie 2026, cu prilejul şedinţei festive comune dedicate Zilei Culturii Naţionale.

Acad. Ioan-Aurel Pop
Preşedintele Academiei Române

Acad. Ion Tighineanu
Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei