Workshop educaţional şi cultural
Cuvântul ca formă de identitate şi conştiinţă naţională
În perioada 14–15 ianuarie 2026, studenţii Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Bucureşti, Universitatea „Spiru Haret”, specializarea „Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar” au avut oportunitatea de a participa la workshopul educaţional şi cultural intitulat „Cuvântul ca formă de identitate şi conştiinţă naţională”, un eveniment dedicat reflecţiei asupra rolului limbajului în construirea identităţii individuale şi colective.
Organizat în contextul „Zilei Culturii Naţionale”, workshopul şi-a propus să aducă în prim-plan valoarea cuvântului ca instrument fundamental al gândirii, al comunicării şi al formării conştiinţei naţionale. Printr-o abordare interdisciplinară, participanţii (studenţi şi cadre didactice din unităţi de învăţământ din Bucureşti, Târgovişte, Iaşi şi Oradea) au explorat legătura profundă dintre limbaj, psihologie, cultură şi educaţie, analizând modul în care cuvântul influenţează percepţia de sine, relaţiile interumane şi apartenenţa la un spaţiu cultural comun.
Activităţile au inclus prezentări tematice, dezbateri interactive, reflecţii pedagogice şi exerciţii de analiză a discursului, menite să stimuleze gândirea critică şi conştientizarea valorilor identitare. Workshopul s-a concentrat în cea de-a doua zi pe dezvoltarea competenţelor studenţilor interesaţi de psihologia limbajului, psihologia educaţiei, comunicare, identitate culturală şi formare civică.
Evenimentul a urmărit să consolideze ideea că limba şi cuvântul nu sunt doar mijloace de exprimare, ci adevărate repere ale memoriei colective, ale continuităţii culturale şi ale responsabilităţii faţă de valorile naţionale.
Cuvântul reprezintă una dintre cele mai profunde forme de expresie ale spiritului uman şi un element fundamental al identităţii unui popor. Prin cuvânt, oamenii îşi transmit gândurile, valorile, tradiţiile şi credinţele, construind, de-a lungul timpului, o conştiinţă naţională comună.
Identitatea naţională se formează şi se menţine în timp prin limbă. Fiecare limbă poartă amprenta istoriei poporului care a creat-o, a suferinţelor şi bucuriilor trăite, a idealurilor şi aspiraţiilor sale. Cuvintele nu sunt neutre; ele concentrează mentalităţi, tradiţii şi moduri de a înţelege lumea. De aceea, limba maternă devine un reper fundamental al identităţii, un element care uneşte generaţiile şi asigură continuitatea culturală. A vorbi, a scrie şi a gândi în propria limbă înseamnă a păstra vie conştiinţa apartenenţei la o comunitate naţională.
Cuvântul are, totodată, un rol esenţial în formarea conştiinţei naţionale. Prin educaţie, literatură, discurs public şi dialog social, cuvântul contribuie la transmiterea valorilor fundamentale ale unei naţiuni: respectul pentru istorie, demnitatea, solidaritatea, libertatea şi responsabilitatea civică. Textele literare, discursurile culturale şi educaţionale devin instrumente prin care indivizii învaţă să se raporteze la trecut, să înţeleagă prezentul şi să proiecteze viitorul. Astfel, cuvântul modelează gândirea şi atitudinile, influenţând felul în care oamenii se raportează la identitatea lor naţională.
În contextul contemporan, marcat de globalizare şi de diversitate culturală, rolul cuvântului capătă o importanţă şi mai mare. Pe de o parte, deschiderea către alte culturi îmbogăţeşte limbajul şi orizontul de înţelegere; pe de altă parte, există riscul diluării identităţii şi al pierderii sensurilor profunde ale limbii materne. În acest cadru, cultivarea cuvântului devine un act de responsabilitate culturală. A folosi corect şi conştient limba, a valoriza literatura şi discursul educaţional înseamnă a proteja identitatea naţională şi a menţine vie conştiinţa de sine a comunităţii.
Participanţii la atelier au scos în evidenţă faptul că literatura, poezia şi discursul cultural valorifică puterea cuvântului de a trezi emoţii şi de a forma conştiinţe. Prin operele scrise, cuvântul modelează caractere, cultivă respectul faţă de valorile naţionale şi stimulează sentimentul apartenenţei la o comunitate. În momentele istorice decisive, cuvântul a fost adesea instrument de rezistenţă, de afirmare şi de unitate. Cuvântul educă, inspiră şi responsabilizează, contribuind la construirea unei conştiinţe civice, morale şi culturale solide.
Educaţia joacă un rol decisiv în acest proces. Prin cuvânt, elevii şi studenţii sunt iniţiaţi în universul valorilor naţionale şi universale, învăţând să gândească critic, să se exprime liber şi să respecte diversitatea. Cuvântul educativ nu formează doar competenţe lingvistice, ci şi caractere. Astfel, limbajul devine un liant între identitatea personală şi cea naţională, între individ şi societate.
În concluzie, cuvântul este o formă esenţială de manifestare a identităţii şi conştiinţei naţionale. El păstrează memoria trecutului, exprimă valorile prezentului şi deschide perspectivele viitorului. A respecta şi a cultiva cuvântul înseamnă a respecta propria identitate şi a contribui la continuitatea culturală a naţiunii. Într-o lume aflată într-o permanentă schimbare, cuvântul rămâne ancora care ne leagă de rădăcini şi, totodată, puntea care ne conduce spre dialog şi înţelegere.
Workshopul „Cuvântul ca formă de identitate şi conştiinţă naţională” s-a dorit a fi un spaţiu virtual de întâlnire între educaţie, cultură şi conştiinţă civică, oferind studenţilor un cadru de învăţare relevant, actual şi profund ancorat în valorile fundamentale ale societăţii româneşti. Într-o societate aflată într-o permanentă transformare, reflecţia asupra cuvântului devine un demers esenţial pentru înţelegerea propriei identităţi şi pentru construirea unui dialog autentic între generaţii. (Conf.univ.dr. Sebastian CHIRIMBU)

