La ceremonia de încoronare ca suverani ai României Mari Ferdinand I al României a purtat Coroana de Oţel şi un sceptru – buzdugan. Acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale legăturii Regalităţii române cu poporul, fiind cumpărat prin subscripţie publică şi dăruit de poporul român Regelui Ferdinand la 10 mai 1920. A fost semnul de recunoştinţă adus regelui sub a cărui domnie s-au reunit toate teritoriile româneşti pierdute de-a lungul timpului.
Realizat din argint, aur şi pietre preţioase, cu rafinate scene alegorice, ce simbolizează Unirea, Buzduganul a intrat în rândul însemnelor regale din monarhia română în 1920, prin adoptarea utilizării sale de către regele Ferdinand. De altfel, în cadrul ceremoniei de încoronare de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922, buzduganul împreună cu coroana au fost sfinţite, devenind astfel parte a istoriei şi simbolisticii României şi a Marii Uniri.
Comandat la casa de bijuterii Rene Boivin (Paris), după proiectul lui Costin Petrescu, buzduganul a fost plătit prin subscripţie publică, regele Ferdinand I primindu-l pe 10 mai 1920. Sceptrul se detaşează în trei părţi şi are un mâner tubular din argint şi aur care îmbracă un schelet din fier. În partea inferioară a mânerului este profilat un mic tambur din aur cu ornamente vegetale, unele emailate cu alb şi albastru, intercalate cu spineli mari în casete dreptunghiulare şi un anou dreptunghiular în capăt. Deasupra are un inel torsionat din argint, urmat de un decor vegetal incizat din aur şi email alb-albastru. În următorul registru, între două inele profilate din aur, cu motive decorative traforate ce încadrează spineli fixaţi în şatoane circulare, se află gravată în argint inscripţia „1916 – 1919”. Urmează o zonă de argint care are aplicată o bandă spiralată din aur, pe care sunt traforate motive vegetale emailate alb şi albastru. Între spaţiile spiralelor este gravată inscripţia „M.S. REGELUI FERDINAND AL TUTUROR ROMÂNILOR. DĂRUIT ACEST BUZDUGAN SPRE POMENIREA RĂZBOIULUI PURTAT DE LA 1916 PÂNĂ LA 1919 PENTRU DEZROBIREA ŞI UNIREA ÎNTREGULUI NEAM ROMÂNESC.” În partea superioară a inscripţiei este un tambur din argint, pe care sunt incizate numele regiunilor româneşti unite: România (vechiul regat), Basarabia, Bucovina, Ţara Ardealului. Pe acest tambur, patru femei în costume populare specifice fiecărei regiuni româneşti susţin un glob de aur ajurat, pe care sunt fixate opt bare din fier, arcuite în relief, având fiecare câte trei ghinturi piramidale. Pe o bară este incizată inscripţia: „PROIECT DE COSTIN PETRESCU” iar pe alta este inscripţia: „EXECUTAT DE CASA RENÉ BOIVIN. 27 RUE DES PYRAMIDE.” Globul este din foaie de aur, ajurată cu motive florale şi geometrice. La mijlocul distanţei dintre cele două bare este traforată litera „F”, având încastrate cinci perle şi deasupra câte o coroană traforată. Deasupra globului este un cap de acvilă din aur cu o cruce în cioc. Dimensiuni: lungime: 69,5 cm; diametrul maxim: 10,5 cm; diametrul minim: 2,9 cm; greutate: 2290 gr.
Această piesă excepţională poate fi admirată în expoziţia permanentă „Tezaurul Istoric” din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. (George V. Grigore)
Surse: mnir.ro; wikipedia.org; tactileimages.org; anrm.ro; enciclopediaromaniei.ro; clasate.cimec.ro, lovendal.ro; biblacad.ro
Numărul 808
