Programele de mobilitate Erasmus+ deschid perspective internaţionale pentru elevii şi profesorii din România

În perioada 13-18 octombrie s-au sărbătorit Zilele Erasmus+, o iniţiativă globală dedicată educaţiei internaţionale, cooperării academice şi schimbului cultural între universităţi din întreaga lume.

Universitatea „Spiru Haret” este parte activă a programului Erasmus+, oferind studenţilor oportunitatea de a studia sau de a efectua stagii de practică în instituţii partenere din diverse ţări. Prin cele 35 de programe de mobilitate internaţională, studenţii pot acumula experienţe academice valoroase şi perspective noi asupra educaţiei.

• În anul şcolar 2024 – 2025, au fost în Grecia, prin programe de mobilitate Erasmus+, peste 800 de elevi din România şi din alte 10 ţări din Europa.

Luiza Dimitriou este un antreprenor român cu peste 20 ani de experienţă în domeniul turismului. Este absolventă a Facultăţii de Litere, secţia Română – Franceză de la Universitatea Bucureşti, dar şi a Facultăţii de Litere, secţia Engleză – Germană a Universităţii „Spiru Haret”. De-a lungul timpului, cu multă ambiţie a crescut agenţia de turism „Tramp Travel”. Fiind o afacere de familie, s-a implicat alături de soţul său, de naţionalitate greacă, dezvoltând acest brand. Cu modelul mamei în familie ca parcurs didactic, s-a implicat într-o serie de proiecte educaţionale, dar cel mai mult s-a apropiat de programele Erasmus+, identificând nevoia reală pentru instituţiile de învăţământ din România de a primi suport în organizarea şi implementarea mobilităţilor pentru elevi şi cadrele didactice. Astfel, a pus bazele „Pro European Education”, o companie grecească, care organizează fluxuri de mobilitate Erasmus+ pentru instituţii de învăţământ din România şi din Europa.

„Pro European Education” excelează în coordonarea programelor de mobilitate Erasmus+, asigurând experienţe valoroase şi practice pentru elevi şi profesori prin programe de educaţie şcolară, programe VET, programe pentru tineret şi adulţi. În anul şcolar încheiat, 2024-2025, au fost în Grecia, prin programe de mobilitate Erasmus+, peste 800 de elevi din România şi din alte 10 ţări din Europa din peste 60 de instituţii de învăţământ. De asemenea, există peste 50 de parteneriate încheiate cu instituţii şi agenţi economici din Grecia care susţin aceste programe de mobilitate.

Se consideră o femeie de succes, în măsura în care a găsit echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, iubeşte ceea ce face, iar recompensa la finalul unei zile de muncă este zâmbetul fetiţei sale, Eleftheria Maria.

1. Cum a început povestea companiei dumneavoastră şi ce v-a motivat să vă implicaţi în implementarea programelor Erasmus+ în Grecia?

Povestea „Pro European Education” a început din pasiunea pentru educaţie şi pentru schimburile culturale. Am crezut mereu că mobilitatea internaţională poate schimba vieţi şi poate deschide perspective noi. Grecia, cu patrimoniul ei cultural şi educaţional, este locul ideal pentru a oferi participanţilor experienţe memorabile.

„Pro European Education” este o companie grecească situată în oraşul Katerini, dedicată îmbunătăţirii experienţelor educaţionale printr-o gamă diversă de servicii. Specializată în consultanţă pentru proiecte Erasmus+, compania conectează instituţiile de învăţământ beneficiare cu afaceri locale şi entităţi educaţionale din Grecia, facilitând stagii de practică, activităţi de job shadowing şi sesiuni de instruire cu impact. „Pro European Education”, prin angajamentul său faţă de programul Erasmus+, sprijină îmbogăţirea experienţelor de învăţare, favorizând dezvoltarea profesională şi personală a participanţilor. Iniţiativele noastre asigură faptul că elevii şi profesorii nu doar dobândesc competenţe practice, ci se şi integrează în bogatul mediu cultural grecesc.

„Pro European Education” excelează în coordonarea programelor de mobilitate Erasmus+, asigurând experienţe valoroase şi practice pentru elevi şi profesori prin programe de educaţie şcolară, programe VET, programe pentru tineret şi adulţi. Anul acesta şcolar au venit prin programe de mobilitate Erasmus+ peste 800 de elevi din România şi din alte 10 ţări din Europa din peste 60 de instituţii de învăţământ. De asemenea, există peste 50 de parteneriate încheiate cu instituţii şi agenţi economici din Grecia care susţin aceste programe de mobilitate.

Prin programele de mobilitate Erasmus+, „Pro European Education” îşi propune să transforme Paralia Katerini într-o adevărată destinaţie educaţională europeană, unde învăţarea practică se împleteşte cu descoperirea culturii greceşti. Tot mai mulţi elevi şi profesori au ocazia să trăiască aici experienţe formative unice, ceea ce consolidează poziţia oraşului ca punct de referinţă pe harta Erasmus+.

2. Ce tipuri de programe de mobilitate organizaţi cel mai frecvent – pe educaţie şcolară sau pe formare profesională (VET) – şi care este specificul fiecăruia?

În acest moment, prin Pro European Education organizăm în egală măsură programe de mobilitate atât pe partea de educaţie şcolară, cât şi pentru formarea profesională (VET), adresându-ne şcolilor şi liceelor din România, dar şi altor instituţii educaţionale din Europa, dar şi programe de mobilitate în domeniile educaţie pentru tineret şi educaţia adulţilor.

Mobilităţile pentru educaţia şcolară sunt centrate în special pe schimbul de bune practici şi experienţe educaţionale pentru elevi şi profesori. Aceste programe oferă elevilor şi cadrelor didactice şansa de a observa direct cum funcţionează alte sisteme educaţionale, de a face schimburi de experienţă cu elevi şi profesori din alte ţări şi de a integra în propria activitate soluţii moderne pentru predare şi învăţare. Accentul se pune pe dezvoltare profesională şi personală, dar şi pe crearea unor parteneriate internaţionale durabile.

În schimb, mobilităţile VET sunt gândite în jurul nevoilor de formare practică ale elevilor care se pregătesc pentru diverse calificări. Acestea pun accent pe dezvoltarea competenţelor profesionale într-un context european, prin stagii de practică desfăşurate în companii şi instituţii de profil din Grecia. Elevii au ocazia să îşi testeze cunoştinţele într-un mediu real de muncă, să înţeleagă cum funcţionează piaţa muncii europeană şi să îşi dezvolte competenţe transversale, precum spiritul de echipă, adaptabilitatea la contexte multiculturale, abilităţile de comunicare şi autonomia personală.

Ambele tipuri de mobilităţi se completează reciproc şi sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor Erasmus+: crearea unei educaţii europene moderne, incluzive şi conectate la realităţile economice şi sociale actuale.

3. Care consideraţi că sunt cele mai mari beneficii pentru elevii şi profesorii care participă la aceste mobilităţi în Grecia?

Participarea la mobilităţile Erasmus+ în Grecia a adus beneficii profunde, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Pentru elevi, experienţa a însemnat mai mult decât o simplă deplasare, a fost o şansă unică de a învăţa prin practică, direct la agenţii economici şi ateliere din domenii variate, de la turism şi gastronomie până la agricultură, mecanică sau servicii. Contactul cu realităţile pieţei muncii europene din Grecia le-a dezvoltat competenţele profesionale, dar şi abilităţi esenţiale precum lucrul în echipă, responsabilitatea şi adaptabilitatea. Totodată, au exersat comunicarea în limba engleză şi au intrat în contact cu elemente de cultură şi tradiţie grecească, ceea ce le-a stimulat atât curiozitatea, cât şi deschiderea către diversitate. Reuşitele lor concrete şi feedbackul primit le-au consolidat încrederea în sine şi i-au motivat să îşi privească viitorul profesional cu mai multă claritate. La final, certificatele şi documentele de tip Europass au oferit o recunoaştere oficială a competenţelor dobândite.

Profesorii au avut, la rândul lor, o experienţă valoroasă. Prin participarea la cursuri, workshopuri şi activităţi de tip job shadowing, au descoperit metode moderne de predare, abordări incluzive şi strategii inovatoare pe care le pot aplica în şcolile lor. Mobilităţile le-au oferit oportunitatea de a face schimb de bune practici cu colegi din alte ţări, de a-şi actualiza cunoştinţele despre modul în care educaţia poate răspunde mai bine nevoilor pieţei muncii şi de a construi o reţea internaţională de parteneriate. Experienţa a fost pentru mulţi dintre ei o sursă de inspiraţie şi energie, care i-a motivat să devină agenţi ai schimbării în propriile comunităţi educaţionale.

Dincolo de beneficiile individuale, aceste mobilităţi au avut un impact puternic şi asupra instituţiilor implicate. Şcolile şi liceele participante au câştigat vizibilitate, au dezvoltat parteneriate internaţionale şi au adus mai aproape de elevi standardele educaţiei europene. În acelaşi timp, şi-au consolidat cultura organizaţională prin orientarea către calitate, inovaţie şi deschidere interculturală.

Astfel, mobilităţile Erasmus+ în Grecia s-au transformat într-un cadru complet de învăţare, dezvoltare şi schimb, în care elevii au dobândit curaj şi competenţe pentru viitor, profesorii au descoperit resurse şi inspiraţie, iar şcolile au făcut paşi importanţi spre o educaţie mai conectată la Europa.

4. Cum sunt alese instituţiile partenere (şcoli, licee, centre de formare) şi ce rol joacă acestea în succesul mobilităţilor?

Instituţiile partenere cu care colaborăm nu sunt alese întâmplător, ci în urma unui proces atent, bazat pe experienţă, deschidere şi pe împărtăşirea aceloraşi valori legate de educaţia de calitate. Ne dorim ca fiecare mobilitate să fie mai mult decât o simplă experienţă de învăţare în afara graniţelor, să fie un context real de dezvoltare personală şi profesională. De aceea, alegem şcoli, licee sau centre de formare care au deja expertiză în domeniul lor, dar şi dorinţa de a contribui la succesul participanţilor.

Rolul acestor parteneri este unul absolut esenţial. Ei sunt cei care facilitează integrarea elevilor şi profesorilor în mediul local, care creează punţi de comunicare şi îi ajută să se simtă parte dintr-o comunitate. Tot ei sunt cei care garantează relevanţa activităţilor propuse, adaptându-le la realităţile pieţei muncii şi la nevoile de formare actuale. Practic, datorită lor, teoria se transformă în practică, iar experienţa Erasmus+ devine una completă, cu rezultate vizibile şi de durată.

Astfel, succesul mobilităţilor nu depinde doar de programul în sine sau de entuziasmul participanţilor, ci şi de calitatea colaborării cu aceste instituţii partenere, care reuşesc să ofere un cadru sigur, profesionist şi inspiraţional pentru toţi cei implicaţi.

5. Puteţi să ne daţi un exemplu concret de activităţi sau proiecte care au avut un impact deosebit asupra participanţilor?

Vreau să precizez că aceste programe de mobilitate Erasmus+ sunt o şansă reală de a sprijini elevii din mediile defavorizate care prin aceste fluxuri au şansa de a interacţiona cu un mediu educaţional şi cultural internaţional. Pentru mulţi copii au fost şansa de a ieşi pentru prima dată din ţară, de a vedea pentru prima dată marea sau de a-şi crea un grad de independenţă departe de familie reuşind să se descurce cu un buget câteva zile şi de a se integra într-o experienţă departe de casă.

Un exemplu concret de activitate, care a avut un impact deosebit asupra participanţilor, vine din experienţa elevilor de la calificarea „Turism”. Aceştia au avut oportunitatea de a lucra în bucătăria şi în diferite departamente ale Hotelului „Akti Musson” din Paralia Katerini, unde au fost alături de profesionişti cu experienţă în domeniu. Prin această implicare directă, elevii au învăţat nu doar tehnici culinare şi proceduri hoteliere, dar şi cum să gestioneze sarcini reale, să colaboreze eficient într-o echipă internaţională şi să se adapteze la ritmul şi standardele industriei ospitalităţii.

Impactul asupra lor a fost semnificativ: mulţi au mărturisit că această experienţă le-a schimbat perspectiva asupra viitoarei lor cariere în turism şi ospitalitate, le-a crescut încrederea în propriile abilităţi şi i-a inspirat să aspire la standarde mai înalte. Pentru unii, a fost prima lor interacţiune reală cu piaţa muncii într-un mediu internaţional, oferindu-le o imagine clară asupra cerinţelor profesionale şi a oportunităţilor din domeniu.

Astfel, experienţa practică la „Akti Musson”, combinată cu imersiunea culturală şi profesională, a transformat participarea la mobilitatea Erasmus+ într-o lecţie de viaţă şi carieră, pregătindu-i pe elevi să devină profesionişti competenţi şi motivaţi în turism.

6. Cum integraţi elementele de cultură grecească – istorie, tradiţii, gastronomie – în programele Erasmus+ pentru a oferi o experienţă completă?

Cultura grecească este în centrul experienţei Erasmus+ pe care o oferim, fiind integrată în fiecare etapă a mobilităţii. Participanţii nu se limitează doar la activităţile formale sau practice; ei trăiesc şi simt Grecia prin excursii pe Muntele Olimp, la Meteora, la cascadele de la Edessa sau la băile termale de la POyar, drumeţii prin canioanele spectaculoase sau vizite la diferite mănăstiri pline de istorie. Workshop-urile dedicate mitologiei greceşti îi ajută să înţeleagă poveştile şi legendele care au modelat cultura locală, se familiarizează cu elemente lingvistice precum alfabetul grecesc sau participă la sesiunile de gătit preparate tradiţionale care îi aduc mai aproape de gastronomia autentică.

Prin această abordare, învăţarea nu rămâne doar teoretică: ea devine o experienţă completă, multisenzorială, care îmbină cunoştinţele profesionale cu descoperirea unui patrimoniu cultural unic. La final, participanţii nu doar că dezvoltă competenţe profesionale şi personale, dar pleacă acasă cu amintiri de neuitat, cu o mai bună înţelegere a unei culturi fascinante şi cu dorinţa de a împărtăşi această experienţă cu cei din jur.

7. Care sunt principalele provocări pe care le întâmpinaţi în organizarea acestor programe şi cum le depăşiţi?

Organizarea programelor Erasmus+ vine cu provocări importante, dintre care cele mai vizibile sunt legate de logistică şi de adaptarea activităţilor la nevoile şi nivelul fiecărui grup de participanţi. Fiecare mobilitate presupune coordonarea transportului, a cazării, a activităţilor practice şi culturale, astfel încât totul să se desfăşoare fără probleme şi în siguranţă. În plus, fiecare grup are propriul ritm de învăţare, propriile interese şi aşteptări, ceea ce necesită flexibilitate şi personalizare a programului.

Cu toate acestea, echipa noastră reuşeşte să transforme aceste provocări în oportunităţi. Printr-o planificare riguroasă, prin comunicare constantă cu profesorii însoţitori şi cu instituţiile partenere din Grecia, identificăm soluţii eficiente care nu doar rezolvă problemele logistice, dar îmbogăţesc experienţa participanţilor. Rezultatul este că fiecare provocare devine o ocazie de a oferi un program mai adaptat, mai interesant şi mai memorabil, transformând orice dificultate iniţială într-o experienţă pozitivă şi valoroasă pentru elevi şi profesori.

8. Cum vedeţi evoluţia programului Erasmus+ în următorii ani şi ce noi oportunităţi ar putea aduce pentru elevi şi cadrele didactice?

Privind spre viitor, echipa noastră consideră că programul Erasmus+ se va dezvolta semnificativ în următorii ani, devenind mai accesibil pentru un număr tot mai mare de participanţi. Ne imaginăm un Erasmus+ mai digital, în care tehnologiile moderne vor juca un rol central, facilitând atât organizarea mobilităţilor, cât şi procesele de învăţare şi comunicare între elevi, profesori şi instituţii din întreaga Europă.

De asemenea, programul va fi tot mai orientat spre incluziune, deschizând uşi pentru tineri din zone defavorizate, pentru cei care până acum întâmpinau dificultăţi în a participa la astfel de experienţe internaţionale. Profesorii vor beneficia de metode inovative de predare, de schimburi de bune practici la nivel european şi de instrumente digitale care să le îmbunătăţească activitatea didactică.

Toate aceste schimbări vor transforma Erasmus+ într-un instrument şi mai puternic pentru dezvoltarea personală şi profesională a participanţilor, oferind experienţe de învăţare memorabile, pregătind elevii pentru o piaţă a muncii europeană din ce în ce mai dinamică şi stimulând creativitatea şi colaborarea între cadrele didactice.

9. Există poveşti inspiraţionale ale participanţilor care v-au rămas în minte şi care ilustrează cel mai bine impactul Erasmus+?

Există multe poveşti care ilustrează impactul profund al programului Erasmus+, dar una dintre ele mi-a rămas întipărită în minte. Este vorba despre un elev care, la începutul mobilităţii, era timid şi nesigur, evitând adesea să interacţioneze cu colegii sau cu profesorii. Însă, pe măsură ce au trecut zilele în Grecia, mediul internaţional, activităţile practice şi interacţiunea cu participanţi l-au provocat să iasă din zona de confort. În doar două săptămâni, acesta şi-a descoperit pasiunile şi abilităţile pe care nu ştia că le are, a învăţat să comunice în engleză cu încredere şi a început să îşi dezvolte abilităţi profesionale în context real. Experienţa l-a inspirat atât de mult încât a început să privească viitorul său profesional cu entuziasm şi curaj.

Această poveste reflectă esenţa Erasmus+: nu este doar despre mobilităţi şi stagii, ci despre transformarea personală a oamenilor. Prin astfel de experienţe, elevii nu doar că învaţă lucruri noi, dar îşi descoperă şi potenţialul, învaţă să se adapteze, să colaboreze şi să privească lumea cu deschidere şi curaj. Este dovada vie că Erasmus+ schimbă vieţi.

10. Ce mesaj aţi transmite şcolilor şi profesorilor care încă nu au experimentat Erasmus+ şi poate ezită să facă primul pas?

Dacă ar fi să transmit un mesaj şcolilor şi profesorilor care încă nu au avut ocazia să experimenteze Erasmus+, acesta ar fi unul plin de încurajare şi încredere. Erasmus+ nu este doar un program sau o formalitate administrativă; este o adevărată poartă deschisă către lumea europeană a educaţiei, unde elevii şi cadrele didactice pot învăţa, experimenta şi descoperi într-un mod autentic şi practic.

Aş sublinia că fiecare mobilitate reprezintă o investiţie valoroasă în viitorul elevilor – îi ajută să îşi dezvolte competenţe profesionale şi personale, să cunoască culturi diferite şi să se pregătească pentru provocările unei societăţi europene dinamice. În acelaşi timp, profesorii au şansa de a-şi îmbogăţi metodele didactice, de a învăţa de la colegi internaţionali şi de a se inspira pentru a aduce inovaţie şi entuziasm în propriile şcoli.

Mesajul principal este simplu, dar puternic: merită să faci primul pas. Fiecare efort, fiecare activitate planificată şi fiecare experienţă trăită în cadrul Erasmus+ aduce beneficii de nepreţuit şi creează amintiri care rămân pentru o viaţă întreagă. Este un drum care transformă, atât elevii, cât şi profesorii, deschizând perspective noi şi oportunităţi reale pentru dezvoltare. (Interviu realizat de Laura GRIGORE – PR Manager. Departamentul Marketing, Relaţii Publice şi Comunicare. Universitatea „Spiru Haret”)