CERDAC

Până pe 25 septembrie 2025, la „Galleria 28” din Timişoara, poate fi vizitată expoziţia „CERDAC”, semnată de Codrina Laura Ioniţă şi curatoriată de Maria Paşc. Artista povesteşte că „tema «cerdacului» a apărut… în cerdac. Este locul unde mă simt bine, acasă. Mi-a plăcut întotdeauna cum cad luminile pe cerdac, în special umbrele. Dar şi soarele” – o mărturisire care dezvăluie firescul şi intimitatea din care s-au născut lucrările expuse.

„Expoziţia „Cerdac” reuneşte lucrări care dau chip unui spaţiu aparent modest, dar încărcat de semnificaţii. Cerdacul este aşezat în faţa casei, loc de întâmpinare şi de veghe, de răgaz şi de trecere. Aici se adună lumina şi umbra, timpul de muncă şi timpul de tihnă, adăpostul casei şi deschiderea către lume. Delicateţea picturii Codrinei Ioniţă stă tocmai în felul în care reuşeşte să surprindă aceste detalii trecătoare. În pictura ei se simte vibraţia aproape imperceptibilă a unei lumini care cade oblic, a unei umbre care se mută, a unei flori care respiră în linişte. Totul este notat cu fineţe şi cu o atenţie tandră la fragilitatea clipei. În Evanghelii, foişorul sau pridvorul apar ca spaţii liminale: locul unde se rosteşte rugăciunea, unde se aşteaptă şi unde se primeşte. În picturile Codrinei Ioniţă, acest loc este restituit în simplitatea sa: câteva bârne de lemn, ghivece cu flori, scaune lăsate în răgaz. Lucrarea „Cerdac cu petunii” devine un reper al expoziţiei, o compoziţie în care grinzile se încrucişează ca într-un semn discret, iar ghiveciul cu flori luminează ca o făclie vie. „Umbrele şi soarele”, cum spune artista, se transformă aici într-o metaforă a prezenţei cotidiene, care nu are nevoie de spectaculos ca să fie revelatoare. Este locul unde treci, dar şi unde rămâi. Nichita Stănescu ar fi spus: „Între două ferestre, omul este o fereastră”. Aşa sunt şi cerdacurile Codrinei Ioniţă: praguri de lumină, între interior şi exterior, între adăpost şi deschidere. O poezie pictată a locului în care casa se întâlneşte cu lumea.” (Maria Paşc)