Idei de vacanţă!

„Terra Borza Teutonica” – un nou tronson din „Via Transilvanica”

„Terra Borza Teutonica” – un nou tronson al celebrului traseu de drumeţie „Via Transilvanica”- va fi dat în folosinţă în zona Ţării Făgăraşului.

Lucrările la noul tronson au fost inaugurate la Viscri, de „Asociaţia Tăşuleasa Socia”. Extinderea de acum, aproximativ 170 de kilometri – va conecta 14 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov: Buneşti, Jibert, Şoarş, Ticuşu, Mândra, Şercaia, Şinca, Şinca Nouă, Poiana Mărului, Zărneşti, Moieciu, Bran, Râşnov, Braşov – se adaugă la cei 1.400 de kilometri străbătuţi deja de drumeţi şi biciclişti din toată lumea. În următoarea perioadă se vor realiza activităţi de curăţare, ecologizare, marcare şi documentare a extensiei. Lucrările vor presupune şi instalarea bornelor de andezit sculptate individual, care marchează fiecare kilometru de pe „Via Transilvanica”. Aceste activităţi au fost în pregătire timp de 4 ani. Startul lucrărilor demarcate la Viscri face parte din planul de dezvoltare pe termen lung a traseului. „Asociaţia Tăşuleasa Social”, care anul acesta împlineşte 25 de ani de activitate, îşi doreşte ca, în următorii 20 de ani, acest proiect de ţară să cuprindă toate regiunile istorice ale României.

Obiectivul este în primul rând unul social, acela de a revitaliza comunităţi la nivel naţional, aşa cum se întâmplă deja pe traseul existent, care a atras numai în anul 2024 peste 30.000 de drumeţi. Organizaţia lansează şi un apel puternic la implicare către oamenii din ţară şi străinătate, care pot duce mai departe povestea proiectului dezvoltat în ultimii şapte ani exclusiv din fonduri private. La planul pentru viitorii 20 de ani poate contribui oricine, atât persoane fizice, cât şi companii. Modalităţile de implicare sunt donaţiile, sponsorizările, redirecţionările din impozit sau acţiunile de voluntariat.

Alin Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social: „Am lucrat mult la această strategie de 20 de ani şi cum noi nu stăm deloc pe gânduri, am pus prima bornă pentru noul tronson din Braşov, tocmai la Viscri. În ultimii ani, România s-a dezvăluit într-un fel pe care noi nici nu l-am bănuit în 2018, atunci când am început să lucrăm la „Via Transilvanica”. Dacă în 7 ani a fost posibil să aducem traseul la anvergura pe care o are astăzi, oare ce putem realiza împreună în 20 de ani?”.

„Terra Borza Teutonica” este o parte din „Via Transilvanica” cu o istorie aparte.

A fost o vreme, la început de secol XIII, când bastionul de est al lumii germane se afla în Curbura Carpaţilor, „Terra Borza”/„Ţara Bârsei”/„Burzenland”. Practic, în inima României de azi, luase fiinţă un stat catolic care doar în câţiva ani a devenit atât de puternic încât reprezenta o ameninţare pentru regatul maghiar.

Totul începe la 1190 în Palestina statelor cruciate (Outremer), când ia fiinţă Ordinul Cavalerilor Teutoni. În 1211, Ordinul Teutonilor (ai cărui membrii erau exclusiv germani) este aşezat de către regele Andrei al II-lea în Ţara Bârsei. Sunt aşezaţi aici pentru că statele cruciate erau distruse de musulmani, iar cruciaţii sunt nevoiţi pe de o parte să îşi caute o altă patrie, iar pe de altă parte pentru că Ungaria are nevoie de ei împotriva statului vlaho-bulgar şi a aliaţilor cumani ai acestuia. Practic, episodul teuton din sud-estul Transilvaniei este parte a unei veritabile acţiuni de cruciadă dusă de papalitate şi de regatul maghiar, împotriva cumanilor şi a românilor. Primii erau păgâni, ceilalţi schismatici (adică ortodocşi), scuză perfectă pentru regele ungur de a-şi extinde stăpânirea peste teritoriile acestora.

Teutonii construiesc în Ţara Bârsei o serie de oraşe şi fortificaţii pe care le populează cu diverşi colonişti (în general germani) şi totodată îşi extind stăpânirea peste Cumania, trecând Carpaţii (munţii de zăpadă) în Moldova şi Muntenia de azi, ajungând până la Dunăre. Prosperitatea şi expansiunea lor stârnesc însă invidia şi teama regelui maghiar care încearcă să le frâneze acţiunile. Cumanii şi vlaho-bulgarii sunt învinşi pe la 1214-1218. Ungaria se temea mult de succesul teutonilor. Cavalerii Teutoni sunt presaţi tot mai mult de către regele maghiar să îi predea acestuia cetăţile construite şi teritoriile cucerite. Din acest motiv ei apelează la arbitrajul papei pe care şi-l fac aliat punând teritoriile pe care le stăpâneau sub suzeranitatea Papei de la Roma. Practic, în inima României de azi ia naştere pentru un timp un stat papal, ignorat aproape complet de istoricii care nu-l amintesc, lăsându-l uitării.

În scurt timp, regele Andrei al II-lea va invada statul Cavalerilor Teutoni şi-i va expulza din această zonă la 1225. Practic, teutonii au stat aici 14 ani, între 1211 şi 1225, un timp scurt dar în care au realizat incredibil de mult. Moştenirea lor istorică a rămas spre a putea fi astăzi percepută şi înţeleasă în spaţiul românesc.

Acum călătorii pot avea parte de căile ce străbat localităţile ce păstrează zestrea teutonică din România, dar şi frumuseţile naturii noastre sălbatice. Poate un muzeu cu această tematică – istoria Cavalerilor Teutoni în România – aflat pe acest traseu va creşte numărul de turişti care vor dori să afle mai multe despre acest ordin cavaleresc. Poate şi transportul cu trăsuri şi caleşti, sau organizarea unor excursii călare, sau a unor turnire etc. (George V. GRIGORE)

Surse: capital.ro; salutfagaras.ro; instagram.com; chefdevacanta.ro; businessmagazin.ro; ziare.com; radiomures.ro