Un dialog global în jurul operei blagiene
„Lucian Blaga – om de cultură şi educator al conştiinţei naţionale”
Simpozion internaţional, ediţia a VIII-a
În data de 30 mai 2025, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” (Bucureşti), Universitatea de Vest din Timişoara, Academia Română (Filiala Timişoara), Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (Universitatea Spiru Haret, Bucureşti) au reunit, în cea de-a opta ediţie a simpozionului internaţional „Lucian Blaga – om de cultură şi educator al conştiinţei naţionale”, sub auspiciile unui dialog intercultural şi interdisciplinar, cercetători din România, America şi Europa, consacrând o platformă academică de reflecţie critică asupra moştenirii complexe a gândirii blagiene. Manifestarea a avut loc în format hibrid, adunând contribuţii semnificative din Timişoara, Bucureşti, Lynchburg (SUA), Madrid (Spania) şi Mexico City (Mexic), fiecare aducând o lumină nouă asupra dimensiunilor filosofice, poetice şi culturale ale operei lui Lucian Blaga.
Invitaţii din Timişoara au concentrat discuţiile între ştiinţă, metaforă şi spiritualitate. Profesorul Ioan Biriş a oferit o analiză riguroasă a concepţiei blagiene despre „stilul matematic al faptului ştiinţific”, propunând o lectură filosofică a modului în care Blaga structurează relaţia dintre cunoaşterea empirică şi intuirea transcendentului. În continuare, Florin Lobonţ a abordat o temă inedită: formele de metacogniţie în „Hronicul şi cântecul vârstelor”, explorând dialectica dintre metaforă şi argument ca forme complementare ale cunoaşterii. Cristian Andrei a propus o incursiune fascinantă în sfera comparatismului, ilustrând influenţele culturii indiene asupra operei blagiene şi locul lui Blaga în cadrul studiilor de indianistică românească.
Din Statele Unite ale Americii, Michael Jones a prezentat stadiul cercetărilor sale dedicate filosofiei blagiene, oferind perspective comparative din zona gândirii continentale. Domnia sa a subliniat actualitatea reflecţiilor blagiene asupra misterului şi cunoaşterii într-un context cultural globalizat.
Contribuţia lui Ovidiu Constantin Cornilă din Madrid a deschis o axă de interpretare mitico-simbolică, propunând o comparaţie între două figuri arhetipale – Prometeu şi Meşterul Manole – în cadrul unei analize despre destinul creator în cultura românească, în raport cu teoretizările blagiene asupra mitului.
Într-o intervenţie deosebit de originală, Slaymen Bonilla (Mexic, Mexico City) a realizat o paralelă între filosofia lui Blaga şi principiile Aikido-ului, discutând despre „arta armoniei între vacuitate şi mythos” şi formulând ideea unui „pesimism utopic” ca trăsătură distinctivă a filosofiei blagiene. Lucrarea sa a evidenţiat posibilitatea unei receptări interculturale a gândirii blagiene dincolo de graniţele europene.
Sesiunea din capitală a cuprins o serie de prezentări de profunzime, care au abordat teme centrale ale operei blagiene din multiple unghiuri. Ioan Roşca a analizat relaţia dintre Blaga şi Noica cu privire la semnificaţia categoriei „unu-multiplu”, oferind un cadru conceptual pentru înţelegerea raporturilor dintre individ, cultură şi universal. Constantin Stoenescu a reexaminat conceptul de „spaţiu mioritic” în dialog cu ideile lui Vasile Băncilă, conturând o polemică intelectuală relevantă. Valeriu Sofronie a propus o lectură care urmăreşte „diferenţa întemeietoare” de la estetică la metafizică, în timp ce Dumitru Danciu a explorat rolul inconştientului în geneza culturii, prin conceptul de „personanţă”. Dan Carbarău a tratat tema „fiinţei istorice” în viziunea blagiano-heideggeriană, în timp ce Marian Vasile, urmând modelul derridian al scriiturii şi al prezenţei absente, a propus o intervenţie originală sub forma unei scrisori fictive adresate lui Lucian Blaga, explorând astfel posibilităţile dialogului postum şi ale reactivării discursului filosofic. În încheiere, Vlad Cristian Popescu a discutat unitatea dintre viziunea filosofică şi expresia poetică în opera lui Blaga, cu accent pe poetica misterului ca esenţă a cunoaşterii.
Simpozionul internaţional „Lucian Blaga – om de cultură şi educator al conştiinţei naţionale”, ediţia a VIII-a, a demonstrat vitalitatea actuală a operei blagiene şi capacitatea acesteia de a genera reflecţii critice, dialog intercultural şi cercetare interdisciplinară. Prezenţa unor contributori din vari spaţii geografice atestă relevanţa globală a filosofiei şi poeziei blagiene, dar şi nevoia unei constante redeschideri a interpretării operei sale în noile contexte ale gândirii şi culturii contemporane. (Conf. univ. dr. Denisa Elena Drăguşin, D.P.P.D)
Numărul 808
