Compozitorul VLADIMIR COSMA sau „Viaţa ca o muzică de film” la Paris

„Nu am vrut ca plecarea mea să-mi schimbe sufletul!” (Vladimir Cosma)

Unul dintre cei mai mari compozitori contemporani este român. Câştigătorul a zeci de premii, printre care două Premii „Cezar”, Vladimir Cosma e compozitorul care a adus sârba şi doina în filmele franţuzeşti. S-a născut în România în 1940 într-o familie de muzicieni. Theodor Cosma a fost pianist şi dirijor, director al orchestrei „Electrecord”, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, iar una dintre bunici, pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. În timpul studenţiei la Conservator, Vladimir Cosma a fost exmatriculat pentru „atitudine decadentă” deoarece compunea şi asculta jazz. Mai mult, a fost trimis să conducă o orchestră într-o fabrică. După ce şi-a ispăşit pedeapsa, s-a întors la Conservator, pe care l-a absolvit. Atunci, tatăl său a decis să solicite autorităţilor emigrarea pentru că şi-a dat seama că fiul său nu putea să se afirme decât în Occident.

Vladimir Cosma a ajuns în Franţa în 1962, după ce terminase Conservatorul la Bucureşti. „Am plecat din România cu o vioară şi cu un caiet gros de muzică”, declară acesta. O vreme au locuit într-un hotel insalubru pentru refugiaţi. „Momentul a fost foarte greu fiindcă nu am găsit visul occidental de care ni se spunea şi ni-l imaginam. Am găsit un Paris în care ploua, nu aveam de lucru, tatălui i s-au propus posturi de paznic de noapte, era inimaginabil ca tata să continue această carieră briliantă pe care o avea în România. Avea 50 de ani şi în domeniul artistic nu se începe o carieră, a fost un sacrificiu, mama voia să vină înapoi, trăiam într-un hotel de refugiaţi”.

Vladimir Cosma a câştigat o bursă la Conservatorul din Paris şi a intrat ca violonist într-o orchestră cu care avea să cutreiere toată lumea. După şapte ani, prietenul lui George Enescu, Mihai Andricu, îl recomandă unei mari compozitoare franceze, Nadia Boulager, care îi va ghida cariera. Prima muzică de film a scris-o în 1967 şi a uimit prin originalitate. Pentru coloana sonoră a filmului „Marele Blond cu pantof negru” avea nevoie de un naist. A făcut cerere la Partidul Comunist Român să permită unui muzician român să vină în Franţa. Aşa ajungea la Paris pentru prima dată marele naist Gheorghe Zamfir. Câţiva ani mai târziu avea să lucreze pentru filmul „Aventurile Rabinului Jacob”. Muzica lui l-a emoţionat profund pe marele actor Louis de Funès, după cum avea să-i mărturisească acesta într-o scrisoare.

Muzica lui Vladimir Cosma e poveste. E cuvânt nerostit, e joc popular românesc, e jalea de a fi plecat din ţara pe care o iubea. E dorul nespus de locurile copilăriei, de oamenii de atunci, de bunica, de colegii de şcoală, de vorba românească. România, cu tot cu muzica ei, i-a rămas însă în suflet şi dragostea sa pentru ţară a ieşit în faţa întregii lumi în partitura care însoţeşte unul din marile personaje ale cinema-ului francez: „Marele blond”, Pierre Richard. A fost un început extraordinar al unei cariere extraordinare. A urmat coloana sonoră a „La Boum”, cu Sophie Marceau, care a generat vânzări de 30 de milioane de discuri. Vladimir Cosma a încântat lumea cu sute de partituri, pe care le dirijează cu drag şi astăzi. A mărturisit că nostalgia şi dorul de ţară sunt în spatele notelor cu care aduce zâmbete, chiar şi în sârbe. Compozitor, autorul coloanelor sonore ale unor pelicule cunoscute, dar şi a altor 300 de filme, câştigătorul a două Premii „Cezar”, artistul se prezintă simplu: „Vladimir Cosma, muzician român, trăind în Franţa, şi având ca patrie toate scenele din lume”.

Vladimir Cosma a semnat peste 400 de partituri muzicale, de la filme şi piese de teatru, la desene animate şi operă. A compus pentru producţii celebre precum „Diva”, „La Boum”, „Asul aşilor”, „Aventurile rabinului Jacob”, „Jucăria”, „Dineu cu proşti”, „Sunt timid, dar mă tratez” şi numeroase serii „Asterix”, colaborând cu regizori de top, precum Francis Veber sau Jean-Jacques Beineix. „Cinematografia i-a permis să abordeze şi jazz-ul”, nota Institutul Cultural Român, menţionând colaborările sale cu artişti precum Chet Baker, Stéphane Grappelli sau Jean-Luc Ponty. În paralel, Cosma a compus şi lucrări de muzică clasică – concerte pentru vioară, eufoniu, mandolină, violoncel şi chiar o operă lirică inspirată de Marcel Pagnol, „Marius et Fanny”, cu premiera susţinută de Angela Gheorghiu şi Roberto Alagna.

În noiembrie 2011, Cosma s-a întors după 50 de ani în România, susţinând la Ateneul Român două concerte-eveniment intitulate „Concert de autor”. A fost acompaniat de Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu”. Cu această ocazie, i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Muzică din Bucureşti.

În 2017, în cadrul proiectului Vladimir Cosma – 50 de ani de succes, Orchestra Română de Tineret i-a adus muzica pe marile scene din Franţa şi Elveţia. Peste 3.500 de persoane au aplaudat, în picioare, la finalul concertului triumfal al compozitorului român, prin care acesta aniversa, la Palatul Congreselor din Paris, 50 de ani de activitate artistică de succes. În acelaşi an, Vladimir Cosma compunea coloana sonoră a filmului românesc „Octav”, care a avut Premiera de Gală în România, în toamna anului 2017. În anul 2018, maestrul a susţinut un concert spectaculos în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia, alături de Filarmonica de Stat „Transilvania”. În ianuarie 2019, în contextul preşedinţiei române a Consiliului UE, a susţinut un concert grandios la „Le Grand Rex” din Paris, eveniment organizat de Institutul Cultural Român şi Ambasada României la Paris. În faţa publicului, Cosma a vorbit cu emoţie despre originea sa românească şi despre influenţele folclorice din creaţia sa muzicală. „Cele mai cunoscute melodii franceze de film sunt, de fapt, de inspiraţie românească”, a declarat atunci compozitorul, cu mândrie şi umor.

De-a lungul carierei sale, Vladimir Cosma a construit un pod sonor între România şi Franţa, între clasic şi modern, între folclor şi jazz, lăsând o moştenire artistică de o valoare incontestabilă. Muzica sa rămâne o parte fundamentală a memoriei afective a milioane de spectatori din întreaga lume. Cosma marchează fără echivoc istoria cinematografului francez din a doua jumătate a secolului XX. Muzica lui a fermecat generaţii de melomani şi de pasionaţi de cinema. Astfel, geniul lui Vladimir Cosma intră în imaginarul colectiv al francezilor: este autentic, profund, inventiv, surprinzător. Numeroase distincţii au încununat parcursul maestrului: multiple Discuri de Aur şi de Platină în Franţa, Germania, Japonia sau Elveţia. A primit decoraţia regală „Nihil Sine Deo” din partea Casei Regale a României, în 2016. Este „Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare”, Mare Ofiţer al Meritului Cultural Român şi Comandor al Ordinului Artelor şi Literelor, acordat de Ministerul francez al Culturii. Vladimir Cosma a primit două Premii César pentru cea mai bună muzică de film: „Diva” (1982) şi „Le Bal” (1984), două premii „7 d’Or” pentru cea mai bună muzică TV în 1986 şi 1991 şi diferite premii şi distincţii în Franţa şi în lume. De altfel, maestrul Cosma este şi laureatul, în 2018, al Premiului de excelenţă pentru promovarea artelor şi a culturii, acordat de Institutul Cultural Român, distincţie onorifică pentru contribuţia la promovarea culturii româneşti şi a francofoniei în lume.

De-a lungul îndelungatei sale cariere, acesta dirijează mari orchestre simfonice în Franţa şi în străinătate, în compania unor solişti prestigioşi, precum Ivry Gitlis, Vadim Repin, Wilhelmenia Fernandez, Silvia Marcovici, Patrice Fontanarosa, Jean-Luc Ponty, Didier Lockwood, Stanciu Simion „Syrinx”, Philip Catherine. În anul 2009, a apărut la editura „Hors Collection” o carte de interviuri cu Vincent Perrot, intitulată „Vladimir Cosma comme au cinéma”, şi, de curând, o antologie discografică a compozitorilor pentru film, regrupând 91 de benzi originale integrale în două volume. În 2010, postul de televiziune France 3 i-a consacrat două seri difuzând concertul de la Teatrul „Chatelet” şi un film documentar intitulat „Vladimir Cosma Intime”.

Numele lui Vladimir Cosma este scris deja cu litere de aur în creaţia muzicală mondială. Nu ştiu cum ar fi fost istoria filmului francez fără contribuţia marelui compozitor român. Vladimir Cosma, mulţumim pentru tot! (George V. GRIGORE)

Surse: wikipedia.org; agerpres.ro; clasicradio.ro; fundatiaenescu.ro; societateamuzicala.ro; radioromaniacultural.ro; cinemagia.ro;