Carmen DOMINTE ne impresionează nu numai cu tablourile

Din zona cuceritoare a armoniilor cromatice, aduc în centrul atenţiei un pictor pe care îl apreciez foarte mult: Carmen Dominte. Vă rugăm să vă prezentaţi.

– Sigur, sunt multe lucruri de spus, mai ales atunci când începi să pictezi de la vârsta de zece ani şi continui să faci acest lucru toată viaţă. Fiecare linie, tuşă, pată de culoare, fiecare schiţă şi studiu se adaugă la formarea ta ca pictor şi astfel treci de la meşteşug la artă. În cazul meu însă drumul în lumea desenului şi a picturii a mers în paralel cu drumul în lumea literaturii şi a teatrului. De formaţie filolog (Licenţă, Master şi Doctorat), iar în acest cadru poet, dramaturg (membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2015, secţia Dramaturgie), profesor de Limbă Engleză, Comunicare şi Scriere creativă (Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti) şi mentor Scriere creativă (Şcoala de Valori) am îmbinat mereu literarul cu vizualul fie că a fost în cadrul ilustraţiilor de carte – poezie, poveşti, fie că a fost în cadrul cercetării ştiinţifice – analiza din perspectivă plastică a anumitor ecranizări (Tarkovski – „Călăuza”, Rebreanu – „Pădurea spânzuraţilor”) sau ilustrări de carte (William Blake – „Dante, Divina Comedia”), sau în cadrul teatral – schiţe de atmosferă şi costum pentru unele din spectacolele bazate pe textele personale. În domeniul artelor plastice, am studiat şi absolvit Secţia Grafică a Şcolii de Artă Bucureşti (2021-2024).

– Impresionant! Cum a fost anul 2024 pentru arta dumneavoastră?

– În această perioadă au predominat ilustraţiile de carte, în tehnica acuarelă şi acuarelă pe bază de creioane colorate: ilustraţiile pentru patru cărţi de poveşti („Mica frunză”, „Călătorie în ţara dorinţelor împlinite” – texte personale, „Povestea ursuleţului” – text de Gabriela Dumitru, „Şoricica Matilda” – text de Mirela Iordache), ilustraţiile pentru cel de-al treilea volum personal de poezie „Lumea mică”, apărut la Editura Vinea şi lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, 8 decembrie 2024. În plus, nu au lipsit picturile în mai multe tehnici artistice, cum ar fi pastelul, acuarela, uleiul, peniţa.

– Ce visaţi pentru 2025, dar şi pentru următorii ani?

– 2025 este deja un an cu multe realizări pe plan artistic. Am devenit membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Bucureşti. Lucrările create în 2024 au fost expuse în cadrul unor expoziţii: Salonul de iarnă organizat de către Asociaţia Artiştilor Plastici din Bucureşti şi expoziţiile Crown Art Show şi World Trade Center Art Show organizate de către Elite Prof Art Galery. O recunoaştere a venit din partea istoricului şi criticului de artă Luigi Bambulea, lect. univ.dr. Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, prin Premiul de excelenţă pentru lucrarea în peniţă Linişte de iarnă acordat în cadrul Salonului de iarnă. Proiectele sunt multe, dintre care aş menţiona participarea la cât mai multe expoziţii, participarea ca membru dar şi ca îndrumător sau trainer în cadrul mai multor ateliere de artă, tabere, concursuri; publicarea cărţilor de poveşti ce conţin ilustraţiile făcute de mine; dezvoltarea la un nivel cu o mai mare expunere a cursului „Povestea mea” – curs de scriere creativă şi ilustrare a propriilor poveşti pentru copii dar şi pentru adulţi.

– Cum vreţi să se desfăşoare lumea dumneavoastră, lumea artei, lumea în general?

– Din experienţă pot spune că fiecare moment oricât de neaşteptat ar părea este cel mai bun moment care se întâmplă. Lumea pe care o visez este o lume a echilibrului şi a înţelepciunii. Poate mai mult, lumea frumoasă din sufletul fiecăruia; eu încă mă încăpăţânez să cred că în fiecare din noi există o parte frumoasă şi bună, capabilă să răstoarne munţii în numele valorilor personale, devine din ce în ce mai vizibilă şi lumea cea mare se umple de acest frumos. Lumina încălzeşte şi aduce claritate, dar cum putem recepta lumina dacă nu este pusă în evidenţă de umbră? La un mod mai concret, o mai mare vizibilitate a artei este mai mult decât binevenită şi vindecătoare; dar asta depinde mai ales de noi.

– Concluzia? Mărturisesc la final că sunt impresionat de picturi, dar în primul rând de tot profilul cultural al invitatei noastre, Carmen Dominte. Îi urăm şi pentru perioada următoare inspiraţie pentru toate domeniile în care activează. Până atunci, sănătate tuturor şi …nu uitaţi să zâmbiţi!

Aristotel BUNESCU 
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com