
Editura Fundaţiei România de Mâine se pregăteşte pentru viitorul târg de carte. Vrea să vă ofere volume interesante, utile şi aducătoare de cunoştinţe din diverse domenii de activitate. Am profitat de avantajul de a fi vecini şi „am tras cu ochiul”. Ne-a atras atenţia o carte mai specială… O carte de psihologie, scrisă alert, elevat dar pe înţelesul tuturor. Mai mult decât atât ea, cartea, vorbeşte despre relaţia existentă între studenţi, masteranzi şi cadrele didactice. Aşadar, conf.univ.dr. Marilena Ticuşan este coordonatorul volumului „Intervenţia psihologică între adolescenţi, familie şi societate”scris împreună cu masteranzii săi de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Braşov din cadrul Universităţii Spiru Haret.
Vă voi dezvălui doar puţin din această lucrare, pe care sunt sigură că o veţi căuta la standul editurii în timpul apropiatului Târg de carte Bookfest!
INTERVENŢIA PSIHOLOGICĂ ÎNTRE ADOLESCENŢI, FAMILIE ŞI SOCIETATE
MIZA RELAŢIILOR:
AUTOCUNOAŞTERE
SĂNĂTATE PSIHICĂ
TERAPIE
EVALUĂRI
RĂSPUNSURI
Volum coordonat de conf. univ. dr. Marilena TICUŞAN
MASTERANZII care au participat la scrierea cărţii: • Atanasiu (Avram) Cristina – Elena • Barbu George • Brebenel Oana Gabriela • Calen Anita Maria • Câlţia (Chiorescu) Teodora Cristina • Cîmpeanu Ioana Miruna • Chivu Maria Magdalena • Comănescu (Rădulescu) Alina • Crăciun (Cloţan) Claudia Maria • Cucu Ciprian •Cucu (Zeck) Mihaela-Adriana • Damian (Cruceru) Clarissa Emanuela • Dima Robert Gabriel •Dinu Ioana Cristina • Gabora (Mircea) Ani • Idjilov (Staicu) Coca • Leaşcu (Ionescu) Vasilica Simona • Manu Maria Mădălina • Matei (Şerban) Diana Cristina • Mitran (Mariscal de Melo) Oana Roxana • Murariu (Badiu) Anca Lucia • Năstase (Vieru) Alina Elena • Nedelcu (Sidon) Carmen • Nuţu (Mănescu) Monica Mădălina • Paiu Diana Ioana • Petrescu Vasilica • Podar (Ilie) Anca Cristina • Popoacă (Gladcă) Mihaela Elena • Pricopie Maria • Rotaru Roxana Elena • Sârghi (Bârsan) Olivia Elena • Simion (Rozorea) Florina Cristina • Stafioiu Isabela • Stoenescu Roxana Alexandra • Tararache Cristian • Tocilă Mara-Maria • Vătafu Vlad.
…scurtă descriere a autorilor acestui volum. În loc de introducere…
În lumea aceasta în plină transformare, când era tehnologiei are un impact tot mai mare şi uneori definitoriu asupra evoluţiei personalităţii, se găsesc oameni frumoşi cu dăruire şi cu consideraţie pentru esenţa fiinţei umane. Dăruirea pentru domeniul ales şi-au demonstrat-o pe parcursul anilor de facultate şi au rămas consecvenţi. Aceştia sunt viitorii specialişti, cu paşi mărunţi acced la cunoaştere, dar cu suflete ce şi-au găsit chemarea. Privind pasiunea, sensibilitatea şi calităţile de care dau dovadă aceşti masteranzi, putem să spunem că toţi care vor apela la ei ca psihologi vor fi pe mâini bune.
Maree de inocenţi multicolori de irişi
Accesând setea de cunoaştere din ei
Revărsare telurică de farmec sufletesc
Izvorâtă din căutări, frământări şi teamă
Legănare lină de frământări şi aspiraţii
Existau în permanentă seducţie,
Negând conflicte interioare
Acceptând în fine să descopere lumea de dincolo de uşa lor interioară
Temerari, dârji luptători în ale realităţii
Incursiunea în devenire le-a fost pusă la încercare
Cartografierea minţii şi sufletului
Un mind map binecunoscut şi ancorat
Semnalând – a câta oară? – mii de orizonturi deschise
Abandonându-se în cele din urmă analizei
Numai şi numai ei cu ei, prin ei…, pentru EI…., pentru VOI!
CUPRINS
În loc de introducere
1. Gestionarea relaţiilor cu copiii
2. Ce gândesc, ce simt şi modul în care acţionează părinţii adolescenţilor când se confruntă cu complexitatea situaţională a vieţii de zi cu zi (distanţarea socială, stresul, conflictul interparental, imaginea de sine nerealistă)
3. Adolescenţii şi tulburările de somn
4. Adolescenţa şi provocările ei
În loc de postfaţă
***
„Mulţi adolescenţi se tem că, dacă îşi împărtăşesc gândurile şi emoţiile, vor fi judecaţi sau criticaţi. Unii preferă să păstreze anumite aspecte ale vieţii lor private, simţind că deschiderea ar putea compromite această intimitate.
Vreau ca părinţii să-mi accepte prietenii, iubitul/iubita.
Vreau să mi se accepte vestimentaţia.
Vreau să mi se accepte stilul de exprimare.
Limbajul de cartier.
Nu vreau să fiu judecat.
Vreau să fiu acceptat aşa cum sunt.
Nu vreau să fiu pedepsit.
Nu vreau să fiu comparat.
Vreau să fiu recompensat.
Vreau să fiu lăsat să fac ce vreau.
Să fiu lăsat să îmi exprim părerea.
Să primesc un feedback constructiv.
Ca să pot să fiu înţeles ar fi necesar să fiu acceptat şi ascultat, pentru ca apoi să mă pot deschide şi să spun ce simt şi ce doresc, să pot comunica. Această exprimare a nevoilor şi dorinţelor reflectă o dorinţă profundă de conectare şi înţelegere.”
… De câte ori aţi auzit/văzut expresiile/atitudinile izvorâte din trăirea lor la adolescenţi? Cred că des. În cartea pe care v-o propunem, veţi găsi răspunsuri la de ce? şi mai ales cum? Să fie rezolvate aceste situaţii. E doar un exemplu despre ceea ce veţi găsi în carte!
Şi pentru că sunteţi şi cititori fideli ai revistei noastre, vă vom oferi, din carte, evident, şi un util
DICŢIONAR DE „SLANG AL ADOLESCENŢILOR”
• AF – „As f***”, folosit pentru a exprima intensitatea unei stări (ex: „Sunt obosit AF”)
• Clout – Influenţă sau putere, adesea legată de faima pe reţelele sociale (ex: „Are mult clout pe Instagram”)
• Dank – Iniţial se referea la marijuana de calitate, acum descrie meme-uri sau lucruri super tari (ex: „Meme-ul ăsta e dank”)
• Deadass – Folosit pentru a sublinia că spui ceva foarte serios (ex: „Sunt deadass că nu pot să merg”)
• Dope – Folosit pentru a descrie ceva cool sau impresionant (ex: „Petrecerea a fost dope”)
• Drip – Stilul vestimentar al unei persoane, adesea referindu-se la hainele sau accesoriile de calitate (ex: „Vezi ce drip are ăsta cu adidaşii ăştia”)
• Fam – Grupul de prieteni apropiaţi (ex: „Ce faci,fam?”)
• Finsta – Cont fals de Instagram, folosit pentru postări personale sau mai intime (ex: „Pun poze doar pe finsta, pe main e pentru altele”)
• Glow Up – O schimbare semnificativă, de obicei una pozitivă (ex: „Ai avut un glow-up serios, cum te-ai schimbat!”)
• GOAT – „Greatest of all time”, cel mai bun din toate timpurile (ex: „Cristiano Ronaldo e GOAT-ul fotbalului”)
• Gas – Folosit pentru a descrie ceva super tare sau pentru a desemna marijuana (ex: „Muzica aia e gas”)
• Ghosted – Când cineva încetează brusc să răspundă la mesaje (ex: „Mi-a dat ghost după ce i-am trimis mesaj”)
• Lit – Folosit pentru a descrie o atmosferă energică sau o petrecere mişto (ex: „Petrecerea a fost lit, toată lumea se distrează”)
• Lowkey – Folosit pentru a exprima un interes discret sau pentru a ţine ceva secret (ex: „Lowkey mă bucur că nu m-am dus”)
• Mid – Folosit pentru a descrie ceva care nu e extraordinar, ci mediocru (ex: „Filmul ăsta a fost mid, nimic special”)
• No Cap – Folosit pentru a sublinia că ceea ce spui este adevărat (ex: „Sunt cel mai tare la jocul ăsta, no cap”)
• Rizz – Charisma sau abilitatea de a atrage pe cineva, mai ales în context romantic (ex: „Are mult rizz, mereu reuşeşte să cucerească pe toată lumea”)
• Simp – Persoana care face prea multe pentru o persoană de care e îndrăgostit(ă), adesea fără reciprocitate (ex: „Nu mai fii simp, nu o să te bage în seamă”)
• Shook – Folosit pentru a exprima un sentiment de şoc sau surpriză (ex: „Am fost shook când am aflat ce s-a întâmplat”)
• Ship – Folosit pentru a exprima dorinţa ca două persoane să fie împreună sau pentru a susţine o relaţie (ex: „Îi ship pe ăştia doi, sunt super împreună”)
• Sis – Termen de alint folosit între prietene sau prieteni apropiaţi (ex: „Ce faci, sis?”)
• Sus – Prescurtare de la „suspect”, folosit pentru a descrie ceva dubios sau ciudat (ex: „Eşti cam sus cu treaba asta”)
• Turnt – Folosit pentru a descrie o petrecere super animată sau o stare de euforie (ex: „Asta a fost turnt, nu m-am distrat niciodată mai tare”)
• Vibe Check – Evaluarea atmosferei unui loc sau a unei persoane (ex: „Vibe check, locul ăsta e perfect”)
• Woke – Conştientizarea problemelor sociale, adesea folosit ironic pentru a descrie pe cineva care se implică prea mult în astfel de teme (ex: „Eşti atât de woke cu treaba asta”)
• Yeet – Folosit pentru a arunca ceva sau ca exclamaţie de entuziasm (ex: „O să yeet mingea în coş!”)
• Zaddy – Folosit pentru a desemna un bărbat atrăgător, de obicei mai în vârstă, cu multă încredere în sine (ex: „Uite-l pe zaddy-ul ăsta, cât de cool e”)
• Do It For the Plot – A face ceva riscant pentru a face povestea mai interesantă (ex: „Fac asta pentru plot, chiar dacă nu iese cum vreau”)
• Eboy / Egirl – Persoane cu un stil emo sau punk, foarte prezent pe reţelele sociale (ex: „E tipică egirl, toţi o cunosc”)
• FBOI – Băiat care caută doar relaţii ocazionale sau flirturi fără angajament (ex: „Nu te înşela, ăla e fboi”)
• FOMO – „Fear of Missing Out”, teama de a rata ceva important sau interesant (ex: „Am FOMO când văd ce fac ceilalţi”)
• Karen – Stereotipul unei femei cu pretenţii mari şi comportament neplăcut în situaţii de serviciu (ex: „Nu fii Karen, lasă-o pe aia să-şi facă treaba”)
• Left on Read – Când cineva vede mesajul tău, dar nu îţi răspunde (ex: „M-a lăsat pe read după ce i-am scris”)
• LIT – Folosit pentru a descrie ceva super, de obicei o petrecere sau un eveniment (ex: „Petrecerea aia a fost lit, toţi s-au distrat”)
• Locked In – A fi complet concentrat pe un obiectiv sau activitate (ex: „Sunt locked in pe jocul ăsta, nu mă pot opri”)
• Mood – Folosit pentru a exprima că o anumită stare sau situaţie este uşor de înţeles sau că o simţi şi tu (ex: „Asta e un mood total”)
• NPC – Folosit pentru a desemna o persoană care se comportă automat sau fără gândire proprie (ex: „Nu mai fi NPC, gândeşte-te la ce faci”)
• Pookie – Un termen de alint, similar cu „iubire” sau „dragă” (ex: „Cum te simţi, Pookie?”)
• Shading – A face observaţii subtile sau ironice despre cineva, adesea sub forma unor critici indirecte (ex: „Nu mai arunca shading, se vede”)
• Stan – A fi un super fan al cuiva sau ceva, a susţine foarte mult (ex: „Eu stan pe ăsta, este genial”)
***
„În loc de Postfaţă
STIMATE CITITORULE
În primul rând, îţi mulţumim pentru altruismul de care ai dat dovadă, răpindu-ţi din timpul tău preţios pentru a citi până la sfârşit această carte.
Dacă ţi-a plăcut, ne bucurăm mult că ai avut parte de asemenea momente şi experienţe frumoase.
Dacă găseşti fraze sau păreri ce pot fi îmbunătăţite sau nu-şi au rostul în cuprinsul ei, atunci, cartea şi-a atins scopul.
Înseamnă că te-ai dezvoltat odată cu paginile cărţii.
Înseamnă că ai reuşit să-ţi dezvolţi stima de sine şi flexibilitatea personală.
Înseamnă că ai învăţat să accepţi şi să cunoşti diversitatea personalităţii umane şi aspectelor provocatoare ancorate în realitatea a cărei dinamică se schimbă cu repeziciune.
Înseamnă că ai reuşit să accepţi şi să parcurgi etape importante din devenirea ta, iar abundenţa de informaţii, de idei, situaţii, faţete ale problemelor la care ai fost solicitat să reflectezi, ţi-a fost de folos!
Dacă eşti părinte, adolescent sau psiholog şi ţi-ai regăsit situaţii, stări, atitudini cunoscute, cu siguranţă insight-urile declanşate de cele citite deja ţi-au adus multe atuuri.
Dacă găseşti că, în totalitatea ei, această carte nu-şi are rostul, atunci eşti pregătit pentru a-ţi asuma rolul de a genera multe idei noi pline de originalitate şi de a le concretiza intr-o carte proprie pentru a putea arăta tuturor ceea ce ai dori cu adevărat să citeşti.
Şi toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă această carte nu ar fi existat.
Şi îţi mulţumim pentru că ştim că undeva… în sinea ta… apreciezi faptul că rândurile (cărţii) ţi-au trezit insight-uri ţie…, pentru tine…, cu tine…, cu noi…şi…zâmbeşte!
Şi umorul foloseşte la ceva!
Iar tu ştii cel mai bine!
Cu consideraţie,
Marilena Ticuşan
Masteranzii care au participat la scrierea cărţii”
(Mioara VERGU-IORDACHE)