Zilele Bibliotecii Universitare 2024

• Evenimentul aduce în prim-plan o temă de mare actualitate „Biblioteca viitorului – biblioteca inteligentă: de la tradiţional la inteligenţa artificială”.

Pe parcursul celor trei zile, participanţii – studenţi, masteranzi, cadre didactice, bibliotecari şi invitaţi – au oportunitatea de a explora tendinţele moderne din domeniul bibliotecii digitale. În cadrul evenimentului, se vor organiza prezentări şi discuţii despre aplicaţiile AI în biblioteci, modul în care acestea pot facilita accesul la resurse, şi cum noile tehnologii redefinesc experienţa utilizatorilor.

În prezent, studenţii şi cadrele didactice au acces la baze de date ştiinţifice internaţionale electronice actualizate, la care bibliotecile universităţii sunt abonate, oferind acces online la o gamă variată de reviste electronice, articole, cărţi şi alte resurse valoroase.

Universitatea „Spiru Haret” continuă să îşi consolideze eforturile pentru a oferi studenţilor şi masteranzilor săi programe educaţionale valoroase prin proiectul USH Digital, finanţat de Uniunea Europeană prin NextGenerationEU. Acest proiect are ca scop îmbunătăţirea infrastructurii digitale şi dezvoltarea competenţelor digitale ale studenţilor, personalului didactic şi didactic auxiliar. Printre măsurile incluse se numără: • Achiziţionarea de noi instrumente şi echipamente digitale; • Extinderea activităţilor şi deschiderea de noi direcţii de cercetare; • Introducerea metodelor inovative digitale de predare-învăţare; • Consolidarea unui număr de 24 de centre şi biblioteci digitale din cadrul universităţii.

În contextul revoluţiei digitale, bibliotecile facultăţilor Universităţii „Spiru Haret” au devenit instrumente esenţiale în procesul educaţional, oferind acces global la informaţii, flexibilitate în învăţare şi facilitarea colaborărilor academice internaţionale. Aplicaţiile AI integrate în biblioteci permit studenţilor şi cercetătorilor să acceseze rapid şi eficient resursele necesare pentru elaborarea lucrărilor ştiinţifice şi susţin dezvoltarea competenţelor digitale esenţiale.

Cea de-a XIV-a ediţie a „Zilelor Bibliotecii Universitare” aduce o perspectivă revoluţionară asupra modului în care tehnologiile emergente, în special inteligenţa artificială, pot transforma bibliotecile în centre vitale pentru cercetare şi educaţie.

Universitatea „Spiru Haret” continuă să se adapteze la noile realităţi tehnologice, oferind studenţilor şi cadrelor didactice instrumente moderne pentru a accesa şi utiliza cunoştinţele într-un mod eficient şi inovator.

ACCESUL LA INFORMAŢII ŞI CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII ACADEMICE

(Prof.univ.dr. Manuela EPURE)

Într-o lume interconectată ca aceea de astăzi este firesc să explorăm ce servicii pot fi disponibile pentru cercetători, mai cu seamă în stadiul de documentare, oferite, atât de bibliotecari, cât şi de aplicaţiile disponibile on-line.

A. Accesul la informaţii

Documentarea şi interogarea unora dintre cele mai cunoscute baze de date precum WoS (https://access.clarivate.com/) şi Scopus (www.scopus.com) este posibilă pentru orice cercetător român prin accesul instituţional oferit tuturor partenerilor proiectului ANELIS plus. În demersul de documentare este de reţinut că serviciile au fost perfecţionate şi chiar au fost integrate aplicaţii de inteligenţă artificială, precum Research Horizon Navigator (lansat în septembrie 2024), pe care sperăm să îl avem la dispoziţie în România cât de curând. (Figura nr. 1)

Figura nr. 1 Research Horizon Navigator™ – tablou de bord

Research Horizon Navigator™ este un modul încorporat în InCites Benchmarking & Analytics pus la dispoziţie de Clarivate şi permite identificarea rapidă a celor mai interesante şi de actualitate subiecte şi care cel mai probabil ar putea deveni cele mai citate. Ce putem face cu acest utilitar? Este util pentru că: se pot identifica cele mai noi arii de cercetare de interes recent,permite să ne conectăm cu alţi cercetători interesaţi de acelaşi subiect, este posibilă o analiză sistematică şi chiar identificarea ariilor de cercetare conexe pentru stimula interdisciplinaritatea.

Scopus furnizat de Elsevier este o bază de date deja cunoscută în comunitatea noastră academică şi care reprezintă o sursă de informare importantă, mai cu seamă că este uşor de utilizat, accesul fiind posibil din orice laborator de cercetare al universităţii noastre, din sălile de lectură sau chiar de la distanţă prin serviciile remotely oferite de Enformation.

În Figura nr. 2 avem statistica utilizatorilor de resurse ştiinţifice din USH, respectiv, 335 de cercetători faţă de 13125 la nivel naţional.

Figura nr. 2. Statistici privind utilizatorii de servicii (sursa: Enformation website)

În Figura nr. 3 găsiţi lista resurselor ştiinţifice la care are acces orice cercetător al instituţiei noastre.

Figura nr. 3. Baze de date ştiinţifice cu acces gratuit din sediile USH şi cu conturi mobile cu adresa de e-mail instituţională

Scopus a integrat de curând PlumX Metrics – care asigură o evaluare comprehensivă a performanţelor atinse de un articol publicat şi indexat Scopus, ceea ce permite autorului o mai bună evidenţiere şi raportare la alţi autori din domeniu. (Figura nr. 4 ) Pe lângă numărul de citări, poate cel mai des întâlnit indicator, se pot vizualiza şi câte descărcări au fost înregistrate, câte vizualizări ale abstractului sau ale textului integral s-au contorizat, şi ceea ce este interesat câte menţionări au fost înregistrate în Social Media.

Figura nr. 4. PlumX Metrics – exemplu de statistici oferite pentru un articol (sursa: Scopus)

Google Scholar (Google Academic) este poate cel mai utilizat motor de căutare folosit de cercetători şi care permite accesul gratuit la o bază de date „uriaşă” cuprinzând articole publicate în reviste ştiinţifice dar şi în mass-media. (Figura nr. 5) Google Scholar permite şi vizualizarea profilului unui cercetător, unde regăsim calculaţi indicatori precum numărul de citări pe articol, indicele Hirsh al vizibilităţii, lista coautorilor cu care s-a colaborat şi asta doar pentru ca să enumerăm doar câţiva.

Figura nr. 5. Google Scholar – acces la resurse ştiinţifice

Însă există şi numeroase alte resurse la care putem avea acces:

1. CORE (https://core.ac.uk/ ) – este cea mai cuprinzătoare bază de date ce gestionează 219,537,133 articole publicate Open Access

2. ScienceOpen – https://www.scienceopen.com/ care permite căutări în peste 96 milioane de articole

3. Social Science Research Network (SSRN) https://www.ssrn.com/index.cfm/en/ – gestionează articole publicate în domeniul ştiinţelor sociale.

În concluzie, cercetătorii au posibilitatea de a accesa, atât baza de date la care accesul este federat şi pe bază de abonament, dar şi baze de date unde accesul este liber.

B. Instrumente de creştere a productivităţii academice

Documentarea este poate cea mai importanta etapă a demarării unei cercetări şi poate face diferenţa între un articol publicabil în reviste de prestigiu şi restul. Însă documentarea nu este totul în realizarea unui articol valoros.

În munca de redactare, cercetătorii beneficiază din plin de noile realizări ale tehnologiei informaţiei şi, mai de curând, de instrumente de lucru asistate de inteligenţa artificială.

Să vedem câteva dintre acestea şi ce beneficii pot aduce!

a) Instrumente care corectează stilul, gramatica şi scrierea cuvintelor – deosebit de utile în asigurarea clarităţii exprimării în limba engleză. Dintre numeroasele instrumente disponibil aş recomanda Grammarly (www.grammarly.com) – permite crearea de conturi şi verificare gratuită a textului; oferă sugestii de corectare a frazelor şi are integrat un modul de inteligenţă artificială care sprijină obţinerea celor mai bune rezultate în exprimarea în limba engleză. Mai mult, permite verificare textului antiplagiat şi calculează procentul de similitudine.

b) Scrinever – este un instrument care sprijină redactarea prin numeroase utilităţi precum: gestionarea textelor foarte lungi,

c) Zotero (www.zotero.org) Figura nr. 6 – este o aplicaţie de tip open-source care ajută în colectarea, organizarea, citarea şi partajarea conţinutului cu alţi co-autori. Poţi colabora cu alţi membri ai proiectului, se pot crea bibliografii şi multe altele pe care vă invit să le descoperiţi.

Figura nr. 6. Să cunoaştem facilităţile ZOTERO – asistentul personal de cercetare

d) Mendeley (https://www.mendeley.com/ Figura nr.7) – este organizatorul propriei biblioteci – conţinutul tuturor articolelor, cărţilor etc descărcate şi considerate relevante pentru domeniu tău de interes sunt gestionate şi ca referinţe bibliografice. Cu un simplu click, în timp ce menţionezi sursa bibliografică în text, aceasta este adăugată instant la lista de referinţe bibliografice. Mendeley este un software de gestionare a referinţelor bibliografice, ce a fost creat în 2007 de trei doctoranzi, ca parte a proiectului lor de cercetare, şi a fost achiziţionat în 2013 de Elsevier. Pentru toţi membrii comunităţii noastre academice, accesul este gratuit prin contul instituţional; este suficient să tastaţi denumirea universităţii şi puteţi accesa aplicaţia (Figura nr. 7)

Figura nr. 7. Accesul în Mendeley prin contul instituţional

e) Endnote^TM („cite while you write”= citează în timp ce scrii) – este o aplicaţie incorporabilă în Word şi ajută cam în acelaşi fel cum face Mendeley. Endnote este pus la dispoziţie prin Google Workspace, dacă creaţi şi partajaţi un document sau prin conectare la Clarivate, dacă aţi descărcat aplicaţia în propriul computer. Interfaţa de lucru este prezentată în Figura nr. 8.

f) Momentum – este o aplicaţie ce ajută la gestionarea sarcinilor zilnice, iar cercetătorii pot astfel să se concentreze asupra obiectivelor curente de cercetare.

În concluzie, astăzi avem acces la numeroase aplicaţii care pot contribui la creşterea productivităţii academice, depinde doar de noi înşine să avem determinarea necesară să învăţăm să le utilizăm, să alegem pe acelea care servesc cel mai bine nevoilor noastre şi să fim consecvenţi în utilizare lor şi rezultatele nu vor înceta să apară.

Figura nr. 8. Interfaţa EndNote^TM – biblioteca personală