Cetatea Medievală Sighişoara şi-a mai descoperit din secretele-i ascunse

Enigma „Turnul Ţesătorilor”

Cetatea Sighişoara este considerată cea mai mare cetate medievală din Europa locuită fără întrerupere, dar şi cea mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania, cel mai atrăgător şi mai complet ansamblu urban medieval din România, devenit patrimoniu mondial al UNESCO din anul 1999.

Sighişoara este înconjurată de un zid care ajunge în unele locuri la o înălţime de 14 m. Acesta a fost construit prin secolul al XIV-lea pentru a proteja oraşul de atacurile turcilor. În afară de zid, s-au ridicat şi 14 turnuri de apărare, în funcţie de meşteşugurile celor care le-au construit (bresle). Nouă turnuri şi trei bastioane dintre ele există şi în prezent. Celelalte au fost distruse. Astfel, ne putem bucura de existenţa „Turnului cu Ceas” („Turnul Orelor”), „Turnului Frânghierilor” (ce serveşte în prezent drept locuinţă paznicului cimitirului şi datează din secolul XIV), „Turnului Măcelarilor” (are formă hexagonală şi datează din secolul al XV-lea. În faţa sa a fost construit un mic bastion, iar forma i-a permis să aibă câmp de tragere în toate direcţiile), „Turnului Croitorilor” (este turn-poartă şi a suferit un incendiu în 1676. A fost reconstruit, iar în prezent se află pe partea opusă „Turnului cu Ceas”), „Turnului Cositorarilor” (înalt de 25 de metri şi dotat cu patru etaje, „Turnul Cositorarilor” nu a putut fi cucerit vreodată. Şi astăzi se pot observa urme de gloanţe care datează din 1704), „Turnului Tăbăcarilor” (este unul dintre cele mai vechi turnuri şi este poziţionat pe latura de Sud-Est a cetăţii), „Turnului Fierarilor” (a fost ridicat în 1631 pe fundaţia „Turnului Bărbierilor”, şi în 1676 un incendiu l-a distrus. Din fericire, acest turn s-a reconstruit), „Turnului Cizmarilor” (se află în partea nordică a Sighişoarei şi găzduieşte staţia locală de radio) şi „Turnului Cojocarilor” (sau „Turnul Blănarilor”. Are o înălţime de patru etaje şi este unul dintre cele două turnuri de apărare ale „Porţii Törle”, unde, pe vremuri, se făcea împărţeala turmelor). Turnuri care au fost distruse de-a lungul timpului: „Turnul Ţesătorilor” (dărâmat în 1848, când pietrele sale s-au transformat în pavaj pentru Cetate), „Turnul Giuvaergiilor/Aurarilor” (prin 1809 a fost incendiat de un trăsnet, resturile arse au fost dărâmate complet; pe fundaţia lui s-a construit o sală de gimnastică, iar în 1936 s-a transformat în capelă pentru cimitir), „Turnul Pescarilor” (se afla pe malul Târnavei; astăzi există doar pe macheta din „Muzeul Turnului cu Ceas”) şi „Turnul Lăcătuşilor” şi „Dogarilor (situat cândva între „Turnurile Cizmarilor” şi „Fierarilor”).

Acum, când se refac anumite tronsoane din vechiul zid al cetăţii medievale, au fost descoperite ruinele „Turnului Ţesătorilor”, ce a fost demolat în anul 1846 şi a servit la un moment dat ca închisoare militară. Turnul era o enigmă pentru arheologi şi istorici. Cercetările arheologice au scos la iveală, pe lângă ruinele fundaţiei acestui turn aflate pe Tronsonul 12 al zidului cetăţii, şi alte artefacte şi obiecte ceramice rare. (În municipiul Sighişoara, mai exact în Cetatea Sighişoarei, se lucrează prin fonduri europene, prin PNRR, la un proiect în valoare de 12 milioane de lei, care are ca temă şi ca obiectiv principal refacerea tronsoanelor 12, 16 şi 22 din zidul cetăţii.) Despre „Turnul Ţesătorilor” se ştie că a fost ridicat în secolul al XV-lea, într-o etapă de evoluţie a armelor de foc şi că piatra rezultată din demolarea acestuia ar fi fost folosită la pavarea străzilor Cetăţii Medievale. Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, dr. Nicolae Teşculă, a arătat că descoperirea „Turnului Ţesătorilor” este una foarte importantă pentru oraş, fiind considerat o enigmă. „Unul dintre turnurile dispărute ale Cetăţii Sighişoara, una dintre enigmele Cetăţii Sighişoarei a fost descoperită, este vorba despre ruina „Turnului Ţesătorilor”. „Turnul Ţesătorilor” a fost construit în secolul al XV-lea, între „Turnul Croitorilor” şi „Turnul Cojocarilor”. Se pare că avea trei etaje. Nu era un turn mare, dar este important pentru că aparţinea unei bresle importante, a ţesătorilor, care avea două branşe: ţesătorii în pânză şi ţesătorii în postav. Ulterior, în secolul al XIX-lea, secolul XX, Sighişoara va deveni un centru textil extrem de important în ţara noastră. Turnul a avut şi o altă funcţie, la baza lui a funcţionat o închisoare militară. A fost cea de-a doua închisoare militară a oraşului, prima găsindu-se sub „Turnul cu Ceas”, unde astăzi este expoziţia „Camera de Tortură”. În 1846 s-a decis demolarea turnului şi se spune că piatra obţinută în urma demolării a fost utilizată la pavarea unei părţi din străzile Cetăţii. Este o descoperire importantă”, a afirmat dr. Nicolae Teşculă.

Arheologul Adrian Şovrea, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a precizat că în timpul săpăturilor arheologice au fost descoperite fragmente ceramice care se datează din secolul al XIII-lea, un exemplu arătat presei fiind o marcă de olar aflată pe un fragment ceramic. „Este un fragment de culoare roşie dintr-o pastă de argilă amestecată cu nisip destul de fin, iar pe spate are o marcă de olar care se încadrează în secolele XIII-XIV. Sunt rare şi au o cronologie aproape exactă. Istoric ele se întind din secolul IX, dar astfel de ceramică realizată în această formă, ceramică roşie lustruită, este caracteristică pentru primele valuri germane care ajung în Transilvania. Marca de olar din acea perioadă este o cruce înscrisă în cerc ce se regăseşte pe spatele acestui obiect ceramic”, a explicat dr. Adrian Şovrea.

Arheologul Ioan Fedor Pascu a subliniat că ruina „Turnului Ţesătorilor” este foarte importantă, întrucât este unica mărturie a singurului turn care încă se mai putea descoperi în zilele noastre. „A fost iniţial un turn cu bază patrulateră ridicat la sfârşitul secolului XIII – începutul secolului XIV, după care, odată cu evoluţia armelor cu foc, turnul a primit o formă hexagonală. Este interesant de văzut zidul masiv cu o lăţime de aproape 1,8 metri, iar singura explicaţie este că în acest zid era şi o scară zidită ce conducea către beciul de arest militar din subsolul turnului”, a mai arătat arheologul. Deşi proiectul aflat în desfăşurare nu cuprindea şi refacerea acestui important turn din fortificaţia cetăţii, un plan secundar nou creat poate prelua sarcinile necesare şi astfel noua descoperire poate fi valorificată în mod armonios, odată cu celelalte segmente de zid aflate în restaurare şi reconstrucţie. „Turnul Ţesătorilor” poate completa prin silueta sa imaginea generală a celei mai mari cetăţi medievale din Europa locuită fără întrerupere, dar şi cea mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania, cel mai atrăgător şi mai complet ansamblu urban medieval din România. (George V. GRIGORE)

Surse: punctul.ro; zi-de-zi.ro; instatravel.ro; infotour.ro; trecator.ro; aiciastat.ro; infosighisoara.ro; artline.ro; historia.ro; localtravel.ro, wikipedia.org; casa-breslelor.ro