Aflând de existenţa şi succesul unui Muzeu al Fotbalului în Bucureşti, ştiind de numărul mare de campioni pe care i-a dat sportul românesc de-a lungul timpului, m-am interesat şi despre un Muzeu al Sportului în general, dacă există.
Un asemenea muzeu a fost înfiinţat încă de pe data de 7 mai 1971, fiind amplasat iniţial în spaţiul rezervat tribunei oficiale a fostului Stadion „23 August” din Capitală. În 1981, în condiţiile organizării de către ţara noastră a Jocurilor Mondiale Universitare, muzeul a fost dezafectat pe motiv că amplasarea sa era incompatibilă cu protocolul de grad zero impus în zona tribunei oficiale. Funcţionarea muzeului a fost reluată în 1994, la iniţiativa Ministerului Tineretului şi Sportului, când este redeschis pentru public în clădirea Muzeului Naţional de Istorie. În anul 2011, Muzeul Sportului a fost relocat în noul sediu al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, situat în apropierea Arcului de Triumf.
Muzeul Sportului din cadrul Casei Olimpice, ca şi noul sediu al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, este opera unui colectiv condus de arhitectul profesor doctor Emil Barbu (Mac) Popescu – şef proiect complex, arh. Dragoş Perju – şef proiect arhitectură, şi proiectanţii: arh. Remus Hârşan, arh. Nemeş Karoly şi arh. Mihaela Bogăţeanu.
Casa Olimpică a fost inaugurată pe 17 septembrie 2011 şi găzduieşte sediul C.O.S.R., sediul Federaţiei Române de Rugby şi Muzeul Sportului, Bulevardul Mărăşti nr. 20A, Sector 1, Bucureşti.
Muzeul Sportului propune vizitatorilor două expoziţii permanente legate de istoria sportului românesc şi de participarea României la cea mai importantă competiţiei sportivă – Jocurile Olimpice. „Expoziţia de istorie a sportului românesc” a fost inaugurată în septembrie 2018. De la apariţia primelor activităţi sportive pe teritoriul ţării noastre la dezvoltarea numeroaselor discipline sportive, vizitatorul poate face o incursiune în istoria fiecărui sport care a produs emoţii şi momente unice tuturor celor care îndrăgesc această activitate. Expoziţia formată din imagini, text, obiecte, precum medalii, trofee sau echipament sportiv conturează istoria disciplinelor care au făcut ca tricolorul să fie cunoscut în orice colţ de lume. Sunt expuse, printre altele: paşaportul colectiv cu care echipa de fotbal a României a participat la primul Campionat Mondial din Uruguay din 1930; sabia cu care Mihai Covaliu a obţinut aur la Jocurile Olimpice de la Sydney în 2000; kaiacul lui Aurel Vernescu; schiful cu care Sanda Toma a obţinut prima medalie de aur a canotajului românesc la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980; Cupa Mondială la handbal masculin cucerită de echipa naţională de 4 ori în anii 1961, 1964, 1970, 1974; Cupa Mondială obţinută de echipa feminină de handbal în 11 a României din anul 1956; echipamente sportive ale Violetei Beclea Szekely (atletism), Ionela Târlea (atletism) sau Nicu Stoian (volei), medalii de campion naţional, titluri de maestru emerit al sportului românesc sau titluri obţinute la competiţiile europene şi mondiale de sportivii români.
Expoziţia „România Olimpică 100” a fost inaugurată în 2014. În contextul aniversării centenarului mişcării olimpice româneşti şi evident, ca o recunoaştere a celor peste 300 de medalii, etajul doi al muzeului prezintă o expoziţie care îmbină trecutul cu prezentul spre a ilustra si reliefa vizitatorului istoria olimpică a României, o imagine greu de contestat şi foarte bine plasată. O retrospectivă ce cuprinde, în ordine cronologică, obiecte, momente şi informaţii şi imagini de natură inedită cu care se identifică sportivii de legendă ai ţării precum Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Nicolae Linca, Iosif Sîrbu, Lia Manoliu, Aurel Vernescu, Dumitru Pârvulescu, Ştefan Petrescu, Cornelia Sideri.
Dacă drumurile dumneavoastră nu vă conduc către Casa Olimpică, pentru a vedea Muzeul Sportului şi colecţiile sale, există şi posibilitatea unui tur virtual. (George V. GRIGORE)
Surse: muzeulsportuluiromania.ro; cimec.ro; asociatiaescu.ro; wichmuseum.com; instragam.com; tripadvisor.com; clubulcopiilor.ro; cosr.ro.